Strategie pentru combaterea dezinformării
O analiză a companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante 20 știri false - fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai multă atenție pe Facebook
Camelia Teodosiu, 09.07.2020, 08:18
O analiză a
companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante
20 știri false – fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai
multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre
alegeri prezentate de canalele mass-media majore.
Impactul
știrilor false se dovedește a fi extrem de nociv pentru evoluția unei
societăți.
De aceea, la
nivelul UE statele membre vin în
întâmpinarea demersurilor făcute de PE pentru elaborarea unei strategii comune
de combatere a dezinformării, este concluzia dialogului purtat de Camelia
Teodosiu cu europarlamentara Maria Grapini.
Combaterea
știrilor false a depășit stadiul unui simplu subiect abordat în mass media sau
a unor avertismente a căror generalitate nu a deranjat foarte tare. În prezent,
se discută despre strategii la nivel internațional, iar Parlamentul European
are o politică activă în acest sens, aflăm de la Maria Grapini, membră a
Parlamentului European.
Reporter: Doamnă GRAPINI, cum percepeți, ca europaramentar activ și
determinat, impactul știrilor false, la nivel global și mai ales la nivelul UE?
Maria
Grapini: Și în mandatul
trecut se punea problema cum facem să creăm un balans între libertatea de
exprimare, dar și responsabilitatea celui care dă știrea. Așadar, noi, ca
Parlament European, sigur, de la ce propunem noi (pot fi rapoarte din proprie
inițiativă), până la a fi decizie pusă într-un regulament sau directivă,
unitar, e drum lung. Noi avem această preocupare, pentru că știrile false, de
fapt, deturnează construcția unei stări a valorilor. De exemplu, poate fi
generat euroscepticism prin știre falsă dacă noi spunem că este de vină Uniunea
Europeană și de fapt e subsidiaritate și este competență națională.
Toate
grupurile politice au fost de acord să încercăm să facem și o clarificare a
acestor lucruri, fără a îngrădi posibilitatea de exprimare. Însă, revin, va fi
aici o competență, să zic așa, partajată pentru că și la nivel național trebuie
să existe responsabilitatea celor care dau știri false.
Deci, eu
susțin, cu toată puterea mea, în grupul politic, mai ales că, de luna viitoare
voi face parte, ca membru plin, din Comisia Libertăți Civile și Justiție și,
sigur, împreună cu toți colegii voi suține o reglementare care să nu aducă
atingere dreptului e exprimare, dar să existe responsabilitate.
Eu am învățat
că, în democrație, responsabilitatea este individuală și cred că pentru o
corecție a construcției acestei stări valorice, indiferent de instituție -
europeană sau națională, este nevoie să facem o analiză punctuală, cu argumente
a fiecărei persoane. Eu vin din mediul de afaceri. În mediul de afaceri e mult
mai simplu. În mediul politic, o idee a ta ca să o impui este foarte greu,
pentru că este o decizie a unui partid, o decizie colectivă. Vedem și în
Parlamentul European, e același lucru. Degeaba vii cu o propunere pentru că
dacă, pînă la urmă, nu se votează, o majoritate nu votează, nu trece.
În concluzie,
sunt împotriva știrilor false, ne face foarte mult rău, rău pe termen lung, de
multe ori nu mai poți să repari și aici, în Parlamentul European, voi susține
inițiativele care s-au pornit acum privind combaterea știrilor false. De altfel,
și Comisia a venit cu o asemenea propunere.
