Statul de drept şi acordarea fondurilor europene

Alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept.

Anca Bota, 09.05.2018, 12:58

Alocarea
fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de drept.
Comisia Europeană va elabora un mecanism prin care resursele financiare vor
putea fi restricționate pentru țările care încalcă criteriile care definesc
statul de drept. Anunțul a fost făcut în urmă cu câteva zile de președintele
Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la prezentarea proiectului de buget
european pentru perioada 2021-2027.

Este pentru prima dată când
Comisia Europeană propune un mecanism prin care Uniunea
va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare, în
mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care
afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de
Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă, a
arătat Jean Claude Juncker. El a mai spus că trebuie acționat responsabil,
pentru că este vorba despre banii contribuabililor și ar fi bine să se ajungă
la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.

Țările
care au fost des criticate în ultima perioadă de forurile europene și au
reacționat dur la această propunere sunt Ungaria și Polonia, deși Juncker a
subliniat că mecanismul va avea aplicare generală și nu vizează anumite state
membre.

Europarlamentarul
Renate Weber spune că este foarte importantă stabilirea criteriilor ce vor
defini mecanismul prin care unei țări i se pot retrage fondurile europene dacă
nu respectă statul de drept. E nevoie de o abordare obiectivă, pentru a nu lăsa
loc de interpretări.

E
vorba de criterii. Trebuie stabilit clar ce anume trebuie respectat, cum anume
trebuie respectat. Dacă îmi spuneți de exemplu că ne uităm cum funcționează
sistemul judiciar: dacă luăm ca și criteriu lungimea proceselor, păi Italia o
să fie prima care nu va mai accesa nici un euro, pentru că are și foarte multe
condamnări la CEDO din această cauză. Credeți că Spania o duce mult mai bine?
Sunt și acolo probleme. La fel în Malta sau în Slovacia unde au fost omorâți
jurnaliști. Cred că nici acest lucru nu face parte din performanțele statului
de drept. Este așadar nevoie de o evaluare obiectivă, altfel totul este
subiectiv. Iar dacă criteriile sunt subiective, se deschide ușa oricărui abuz.

Chiar dacă nu s-a pus
problema tăierii fondurilor comunitare, țara noastră a fost în ultima vreme
obiectul criticilor europene, din cauza corupției și a legilor justiției.
Președintele Klaus Iohannis a declarat în legătură cu acest subiect că nu crede
că România va fi afectată de mecanismul prin care finanțarea va fi condiționată
de respectarea statului de drept. De aceeași părere este și Renate Weber: România
are mecanisme destul de bine puse la punct care o fac să fie un stat de drept.
Trebuie să ai o putere leguitoare care să nu fie de capul ei și există niște
controale ale actului legislativ: controlul de constituționalitate și controlul
pe care îl face președintele înainte de promulgare, el poate să trimită legea
înapoi la Parlament. Deci din acest punct de vedere formula aceea de check and
balance există și în România, ceea ce îți dă dimensiunea de stat de drept.
Sigur că da, cu obligația ca întreaga legislație să respecte drepturile și
libertățile fundamentale.

Mecanismul prin care
alocarea fondurilor europene va fi condiționată de respectarea statului de
drept de către guvernele țărilor membre ar urma să se aplice începând cu
exercițiul bugetar 2021-2027.