Sprijin UE pentru acvacultura şi ecologizarea coastei româneşti a Mării Negre

Un buget dublu pentru proiecte, o accesare mai uşoară a finanţării dar şi implicarea pescarilor în curăţarea mării de deşeuri.

admin, 13.11.2018, 09:20

Un buget dublu pentru
proiecte, o accesare mai uşoară a finanţării dar şi implicarea pescarilor în
curăţarea mării de deşeuri. Sunt câteva dintre noutăţile privind acvacultura şi
piscicultura, pe care eurodeputatul Norica Nicolai le-a anunţat recent, la
Constanţa.

Nicio
masă fără peşte – este sloganul care le mai răsună şi acum în minte, celor
trecuţi de prima tinereţe – atunci când trec pragul pescăriilor. Atâtea câte
mai sunt. Puţine. Pentru că şi peştele este tot mai puţin.

Înainte
de 1989, România a avut a cincea flotă de pescuit a lumii. Dar acum, am ajuns
acum să importăm aproximativ 90% din necesarul de peşte al ţării – după cum
arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Însă,
acvacultura şi piscicultura românească pot fi readuse la viaţă cu ajutorul banilor
europeni, spune Eurodeputatul Norica Nicolai, membru în Comisia de pescuit a
Parlamentului European: Sper ca viitorul
buget, pentru pescuit, pentru România să se încadreze undeva la 300 de milioane
de euro, bani pe care-i putem accesa dar pentru asta trebuie să fim pregătiţi
dinainte. Mai ales că avem ambiţia la Bruxelles să avem un buget pe acest
mandat. Sper să reuşim.

Deci,
cu un strop de şansă, bani vor fi. Singura problemă rămâne accesarea lor, spune
Norica Nicolai: Trebuie să găsim
modalităţi de accelerare a accesării de fonduri europene, pentru că, şi din
FEPAM şi din Fondul de pescuit, nu am accesta foarte mult. România este excesiv
de birocrată în această materie şi nu le permite pescarilor să-şi dezvolte mica
capacitate de pescuit, pentru că noi avem, deocamdată, o flotă artizanală.
(…) Noi lucrăm acum pe regulamentul Uniunii Europene şi-l simplificăm. (n.r.
Pescarii) pot accesa (n.r. fonduri) pentru cumpărarea de bărci, pentru
cumpărarea de plase de pescuit, deci tot ce înseamnă mijloace de pescuit şi în
special pentru acvacultură, în care noi credem.

Şi
pentru că, în Delta Dunării, pescarii au concurenţă serioasă din partea
cormoranilor, europarlamentarul român susţine că lucrează la un proiect pentru
a rezolva această problemă: Am reuşit, în Parlamentul European, să dăm o
derogare de la Directiva cu privire la păsări şi să facem un plan multianual de
vânătoare a cormoranilor. Studiile ştiinţifice au demonstrat clar că au un
impact negativ major şi în acvacultură şi în pescuit. Şi avem acum în
dezbatere, dar toate şansele sunt să treacă pentru că sunt semnate
amendamentele mele de toţi colegii mei deputaţi din 7 state membre care se
confruntă cu aceeaşi problemă.

Însă,
nu doar cormoranii sunt o ameninţare. Cele mai sumbre scenarii, arată că în
câţiva ani, am putea avea mai mult plastic decât peşte, în mările şi oceanele
lumii. Asta pentru că poluarea devine o problemă tot mai mare. Dar nu este una
lipsită de soluţii, spune eurodeputatul Norica Nicolai: Putem să accesăm încă două proiecte, alături de
fondul de mediu, pentru că pe pescarii reactivi va trebui să-i rugăm să se
implice în ceea ce cheamă curăţenia apelor şi vom utiliza bani şi din fondul de
mediu şi din directiva cu privire la ape. Şi de ce nu, s-avem ambiţia să
încercăm să facem curat puţin şi în Marea Neagră, pentru că ştim foarte bine
cât este de poluată cu plastice. Am adoptat de curând modificări la directiva
pe plastic şi dacă pescarii vor avea intenţia să ne ajute şi să curăţăm
oceanul, trebuie să primească fonduri şi de aici.