Priorităţi UE după 2020 şi bugetul pe termen lung
Mâine, în 23 februarie, va avea loc un summit informal al șefilor de stat sau de guvern, iar pe agenda reuniunii se va afla și viitorul Cadru Financiar Multianual.
Anca Bota, 22.02.2018, 12:23
Dezbaterile liderilor europeni despre bugetul post-2020 sunt deosebit de importante după ce Marea Britanie, un contributor considerabil, va părăsi Uniunea Europeană.
Printre prioritățile pe care Comisia Europeană le va include în propunerea sa de buget se numără apărarea, securitatea, agenda digitală, migrația, locurile de muncă, dar și politica de coeziune și politica agricolă comună. Se dorește a fi un buget modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.
Comisarul pentru buget și resurse umane Günther H. Oettingera declarat că este receptiv la orice propuneri și sugestii.Toți cetățenii europeni sunt încurajați să ia parte la dezbaterea legată de viitorul comun în Uniunea Europeană.
Până în data de 8 martie, ei își pot exprima online opiniile despre modul în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.
Comisia Europeană va prezenta propunerea legislativă de buget în luna mai 2018.
Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual vor avea nevoie de finanțare noi domenii precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare. Un acord rapid cu privire la următorul buget al Uniunii Europene reprezintă nu doar un obiectiv politic, ci și un imperativ practic. Adoptarea acestuia reprezintă o urgență, a subliniat președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker: Nu trebuie să repetăm experiența nefericită din 2013, când bugetul actual al UE s-a adoptat cu o întârziere considerabilă. Atunci, practic anul 2014 a fost compromis. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100.000 de proiecte finanțate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea companiilor, eficiența energetică, asistența medicală, educația și incluziunea socială – nu ar demara la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.
Președintele Comisiei Europene a mai declarat că, deși susține unele reduceri în domeniul politicii agricole comune și al politicii de coeziune, acestea nu trebuie să fie unele drastice.
Cadrul Financiar Multianual post-2020 va fi o temă centrală și pe durata președinției României la Consiliul Uniunii Europene, care începe în ianuarie 2019.
