Monitorului Educaţiei şi Formării 2017
Principala temă a Monitorului Educaţiei şi Formării 2017, publicat de Comisia Europeana, este echitatea în educaţie. Şi în România educaţia este o temă intens dezbătută, fiind vazută ca un factor de creştere economică pe termen lung.
Sorin Pavel, 07.12.2017, 18:50
Inegalitatea este considerată o amenințare la adresa coeziunii sociale. Există o puternică asociere între nivelul de instruire și rezultatele sociale. Cei cu studii de baza au de 3 ori mai multe șanse să trăiască în sărăcie sau excluziune socială decât cei cu studii superioare. Spre exemplu anul trecut doar 44 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care au terminat școala cu un nivel de educație sub cel secundar superior erau angajați. De asemenea, la nivelul populației generale, 15- 64 de ani, șomajul este mult mai răspândit în rândul persoanelor care au doar educație de baza- peste 16 la sută- comparativ cu cazul celor cu studii superioare- 5 la sută. Există dovezi, o arată inclusiv testele Pisa, conform cărora copii din medii sociale mai puțin privilegiate au rezultate mai slabe la școală decât colegii lor care provin din familii mai înstărite. Sistemele de educație au de îndeplinit un rol special în construirea unei societăți mai echitabile, oferind șanse egale tuturor persoanelor, indiferent de mediul din care provin. Un sistem bun de învățământ necesită investiții adecvate.
Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2o16 în medie 4,9 la sută din PIB pentru educație. În România procentul a fost de 3,1 la sută. Monitorul educației mai relevă faptul că în România ponderea elevilor cu un nivel scăzut de performanță în privința competențelor de baza rămâne una dintre cele mai mari din spațiul european.
Riscurile de părăsire timpurie a școlii rămân ridicate, cu consecințe asupra forței de muncă și asupra cresterii economice. Alexandra Tămăşan de la Direcția Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene: Daca vorbim de părăsirea timpurie a școlii, acolo din păcate.. indicatorul este al 3-lea cel mai ridicat și nu a reușit să scadă convingător în ultimii ani, deci mai e de lucru în domeniu. Pe parte de participare la învățământul terțiar și acolo trebuie rezolvate o serie de probleme, începând din sistemul școlar, pentru că studentul nu se naște student, el este produsul sistemului școlar, ori dacă vine nepregătit din şcolar.. vedem cât de mare este analfabetismul funcțional și cum stăm cu notele la matematică și la științe. Atunci evident este de lucru și acolo și, de asemenea, îmbunătățirea tranziției de la un nivel educațional la altul, fie că vorbim de trecerea de la gimnaziu la liceu, trecerea de la liceu la univeristate.. Este un mit că în România prea mulți studenți merg la facultate. De fapt prea puțini studenți merg la facultate. De ce? Pentru că o parte dintre ei părăsesc timpuriu, abandonează școală, alții nu trec bacalaureatul, dar în momentul în care deschidem discuția pe universitar, acolo deja trebuie să vorbim despre ce învață studenții, care sunt competetentele pe care le dobândesc și în ce măsură sunt aliniate cu piață muncii.
