Modernizarea politicilor publice pentru tineret prin modele de succes la nivel european

Începutul acestui an, aduce în atenţia legislativului propuneri concrete de modernizare a politicilor publice pentru tineret, ca urmare a unui proiect finanţat din fonduri europene care a avut ca bază de pornire analiza unor modele de succes

Camelia Teodosiu, 22.01.2020, 10:15

Începutul acestui an, aduce în atenţia
legislativului propuneri concrete de modernizare a politicilor publice pentru
tineret, ca urmare a unui proiect finanţat din fonduri europene care a avut ca
bază de pornire analiza unor modele de succes la nivel European.

Obiectivul Consolidarea dialogului
structurat cu privire la tema prioritară a politicilor publice în domeniul
tineretului a fost atins în cadrul unui proiect finanțat din Fondul Social European
prin programul Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020.

Proiectul implementat de Convenția Națională a
Fundațiilor pentru Tineret (CNFT) în parteneriat cu Asociația CIVICUS România
și Consiliul Tineretului din România (CTR) a luat în considerare modele de
succes la nivel European despre care ne vorbeşte Ana Maria Dalu, cercetător în
domeniul tineretului şi expert în dialog structurat, din partea Asociației
CIVICUS România:

Ana Maria Dalu: Ce
ne-am propus noi în cadrul acestui proiect? Să consolidăm capacitatea administrativă
a structurilor neguvernamentale de şi pentru tineret, pe de o parte, dar şi a actorilor relevanţi de la
nivel central, respectiv Ministerul Tineretului şi Sportului, în a dezvolta
politici publice cât mai adaptate nevoilor tinerilor pe de o parte, dar şi în
accord cu trendurile de la nivel European.

În
cadrul acestui proiect, am dezvoltat o procedură de dialog structurat, o
procedură de comunicare între autorităţi, pe de o parte şi tineri, fie
asociaţi, fie neasociaţi, pe care o supunem spre aprobare Ministerului
Tineretului şi Sportului.

Am
demarat activitatea prin realizarea unui raport privind modelele de success. De
la nivel European, în implementarea dialogului structurat. Astfel, am explorat
şi am identificat care sunt acele state europene care au obţinut rezultate
importante în implementarea acestei proceduri de dialog structurat, am
identificat ca exemple de bune practici: Olanda, Germania, Austria, dar şi
Cipru. Analizând cumva contextele, inclusive cele socio-economice, am optat
pentru o vizită de studio în Cipru, tocmai pentru a găsi similitudinile între
contextual din România şi contextul din Cipru, celelalte state, cumva având o
situaţie socio-economică mult peste România, a fost o experienţă foarte
importantă care ne-a ajutat mult în a creiona procedura de dialog structurat pe
care am înaintat-o Ministerului Tineretului şi Sportului…, acum sperăm că Ministerul va prelua
instrumentul pe care noi l-am utilizat întrucât respectă şi rigorile
legislaţiei naţionale şi ajută la implementarea cu success a recomandărilor de
la nivel European.