Creșterea prefinanțării acordate României în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență
România va primi mai multe fonduri europene destinate oamenilor, întreprinderilor și regiunilor afectate de pandemie.
Camelia Teodosiu, 17.03.2021, 08:17
În luna
februarie Parlamentul European a votat
cu largă majoritate textul final care pune bazele Mecanismului de Redersare și
Reziliență. Fondurile alocate de peste 670 de miliarde de euro urmează a fi
folosite în următorii 3 ani pentru a sprijini domenii esențiale din economie.
De asemenea,
pentru implementarea acestui Mecanism de Redresare și Reziliență, Parlamentul European, Consiliul de Miniștri
al UE și Comisia Europeană au ajuns la un acord în cadrul căruia au fost
obținute o serie de facilități pentru România. Cea mai importantă dintre
acestea este creșterea prefinanțării despre care ne vorbește eurodeputatul -
Siegfried Mureșan.
Am reuşit, ca urmare
a solicitării noastre, a Parlamentului European, să obţinem o creştere a
prefinanţării de la 10%, cât fusese adoptată de Consiliul European, la
13%. Asta înseamnă că, de îndată ce Planul
Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Guvernului României va fi adoptat de
Comisia Europeană, România va primi o prefinanţare de aproape patru în loc de
trei miliarde euro, ca urmare a muncii noastre, este o reducere a poverii
fiscale pentru România şi mai ales cu cât vor veni mai mulţi bani mai repede,
cu atât putem începe lucrările de investiţii mai rapid şi contribui la
creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă. Toate aceste fonduri sunt
fonduri pentru investiţii ; pentru ajutorarea celor afectaţi de criză, dar
într-un mod în care să ne şi întărim înaintea unor crize viitoare care vor
apărea, cu siguranţă, şi nici nu ştim de unde vor apărea şi ce formă vor avea.
Dar cu cât economia este mai puternică, mai competitivă, cu cât instituţiile
publice sunt mai moderne şi mai bine reformate, cu atât putem face faţă unei
crize viitoare. Finanţarea cheltuielilor curente ale bugetului nu este permisă.
De asemenea, aceste fonduri europene să
nu poată fi folosite într-un mod în care să fie periclitată, de exemplu,
securitatea cibernetică a Uniunii Europene sau a unuia dintre statele membre
ale UE. Am introdus o prevede prin care
fiecare stat membru al UE trebuie să facă o analiză privind impactul
investiţiilor pe care le va finanţa din această facilitate – impactul asupra securităţii cibernetice.
Uniunea
Europeană va cheltui mai multe fonduri europene decât oricând, de aceea este
normal ca legitimitatea democratică a acestor fonduri să existe, controlul să
fie mare, transparenţa este de asemenea un lucru pentru care noi ne-am
implicat. Va exista o bază de date, creată de Comisia Europeană, în care
statele membre vor insera lista cu beneficiarii finali – oamenii sau
întreprinderile care beneficiază de aceste fonduri europene. Avem nevoie de
transparenţă şi un lucru deosebit este condiţionalitatea legată de statul de
drept.
