Tabloul de bord privind justiția în UE
Noul tablou privind justiția arată diferențe mari între statele UE pentru durata în care sunt soluționate cazurile de corupție, iar percepția asupra sistemului judiciar se îmbunătățește în aproape toate țările membre.
Lica Manolache, 09.06.2023, 18:36
Comisia Europeană a publicat o nouă ediție a tabloului de bord privind justiția în statele membre. Concluziile raportului arată discrepanțe între țările UE în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Astfel, cauzele privind darea sau luarea de mită sunt soluționate de instanțele penale în termen de un an, în 12 state membre, iar în alte cinci țări pentru care există date, procedurile pot dura în jur de patru ani.
În ceea ce privește îmbunătățirea digitalizării sistemelor de justiție, Executivul european constată că “opt state membre au norme procedurale care permit utilizarea comunicării la distanță pe tot parcursul procedurii sau în marea parte a acesteia și admisibilitatea probelor numai în format digital.”
Tabloul de bord privind justiția mai semnalează diferențe între statele UE la implementarea de măsuri pentru accesibilitatea la justiție pentru persoanele expuse riscului de discriminare și pentru persoanele în vârstă, precum și pentru victimele violenței de gen și ale violenței domestice. Aproape un sfert dintre statele membre nu oferă acces online la informații relevante privind violența de gen și drepturile victimelor, se mai arată în documentul Comisiei, iar în 12 state membre au fost instituite toate garanțiile disponibile, inclusiv accesul online la informații specifice. Totodată, zece state UE nu au furnizat informații cu privire la drepturile persoanelor expuse riscului de discriminare.
Comisia Europeană mai atrage atenția asupra provocărilor create de percepția publicului larg independenței sistemului judiciar. Potrivit unui sondaj Eurobarumetru, la nivelul Uniunii Europene, percepția publicului s-a îmbunătățit în 12 state membre și, în același timp, a scăzut sau a rămas stabilă în 12 state membre, comparativ cu situația de anul trecut. Însă, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut în câteva state membre.
În ceea ce privește percepția românilor cu privire la sistemul judiciar, 15% dintre cetățenii din țara noastră au părere foarte proastă, iar 22% una mai destul de proastă. Cei mai mulți dintre respondenți (45%) au o părere oarecum bună, doar 6% au o părere foarte bună în timp ce 12% nu au o părere sau nu au răspuns sondajului Eurobarometru.
Românii consideră în largă majoritate că guvernarea și clasa politică sunt responsabile pentru percepția negativă asupra independenței sistemului judiciar. Peste jumătate dintre cei chestionați în țara noastră (56%) declară că percepția lor negativă asupra justiție are foarte mare legătură cu faptul că mediul politic influențează sau pune presiune pe sistemul judiciar în justiție, la care se adaugă alți 15% au răspuns că opinia lor față de problemele din justiție este creată în bună interferența politicului.
În același timp, 65% consideră că justiția are de suferit foarte mult sau într-o măsură și din cauza presiunilor venite din mediul economic sau a altor interese specifice. Statutul și poziția judecătorilor nu garantează independența acestora. De asemenea, 55% dintre cei chestionați în România spun că părerea lor negativă față de justiție este legată de faptul că statutul și poziția judecătorilor nu aduc destule garanții pentru independența acestora.