România, avertisment pentru poluarea aerului

Comisia Europeană cere mai multor state europene, printre care și România, să pună în aplicare angajamentele privind reducerea poluării aerului.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Lica Manolache, 17.11.2023, 17:54

Comisia Europeană a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre România, Luxemburg și Polonia pentru neîndeplinirea obligației de a asigura punerea în aplicare corectă a angajamentelor lor de reducere a mai multor poluanți atmosferici, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, numită și Directiva NEC.

România și celelalte două state membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de către Executivul european. În cazul unui răspuns nesatisfăcător răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat prin care are posibilitatea să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

România, în topul statelor UE cu cea mai mara expunere a populației la poluarea cu particule fine (2019) / Sursa: Eurostat

Simultan cu decizia luată pentru cele trei state membre, Comisia Europeană a trimis avizul motivat pentru alte nouă state membre (Bulgaria, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Portugalia și Suedia) din cauza acelorași întârzieri.

Directiva NEC impune statele membre ale Uniunii Europene să își asume angajamente clare pentru reducerea a cinci poluanți atmosferici critici: oxizii de azot (NOx), compușii organici volatili nemetanici (COVnm), dioxidul de sulf (SO2), amoniacul (NH3) și particulele fine (PM2,5). Acești agenți poluanți afectează negativ calitatea aerului și au un impact semnificativ asupra sănătății oamenilor și a mediului înconjurător.

Între anii 2020 și 2029, fiecare stat membru este obligat să respecte angajamentele naționale stabilite, iar din anul 2030 se prevăd reduceri mai ambițioase, mai precizează Executivul comunitar. În plus, statele membre sunt obligate să dezvolte programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a demonstra modul în care vor atinge obiectivele de reducere a poluării.

Potrivit studiului Calitatea aerului în Europa 2022, publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), poluarea aerului continuă să pună în pericol sănătatea cetățenilor din UE. Studiul arată că, în 2020, aproape întreaga populație urbană a Uniunii Europene (96%) a fost expusă la concentrații de particule fine (PM2,5) care depășeau recomandările Organizației Mondiale a Sănătății de 5 micrograme pe metru cub de aer. Pe lângă numărul mare de decese premature, poluarea aerului cauzează îmbolnăviri și ridică semnificativ costurile în sectorul de sănătate.

Numărul deceselor premature cauzate de poluarea cu particule fine a scăzut cu 45% între 2005 și 2020 / Sursa: AEM

Poluarea nu doar afectează sănătatea umană, ci are consecințe grave asupra biodiversității, culturilor agricole și a pădurilor, iar pierderile economice sunt considerabile. 59% din suprafețele împădurite și 6 % din terenurile agricole au fost expuse unor niveluri dăunătoare de ozon troposferic în Europa în același an, mai arată studiul AEM.

În Europa, arderea combustibililor în gospodării, zone comerciale și instituționale reprezintă principala sursă de particule suspendate, conform analizei Agenției Europene de Mediu. Sectoarele agricole au fost responsabile pentru aproximativ 94% din emisiile de amoniac și mai mult de jumătate din emisiile de metan, conform aceleiași analize. În ceea ce privește oxizii de azot, transportul rutier a contribuit cu 37%, agricultura cu 19%, iar industria cu 15%.