Generația Z: Tinerii și politica în România și UE – fapte și cifre
Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri. Dar cât de motivați se simt să meargă la vot?
Luana Pleşea, 11.03.2024, 22:45
Tinerii din România vor putea vota anul acesta pentru patru tipuri de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale.
Dar cât de motivați se simt să meargă la vot? Ce îi face să ezite să participe politic? Unul dintre motivele pentru care tinerii ar putea avea ezitări este că cei mai mulți dintre ei consideră că opiniile lor nu sunt, de fapt, luate în considerare de către factorii de decizie. Acest lucru este confirmat de Eurobarometrul pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, unde tinerii au afirmat că au o influență mică sau inexistentă asupra procesului decizional și asupra politicilor publice de la nivel local (50%), național (58%) și de la nivel european (67%).
Iar structura demografică a actualei noastre legislaturi nu face decât să le întărească sentimentul de lipsă de reprezentativitate. Potrivit datelor furnizate de Politoscop, doar 26% dintre parlamentari au vârsta sub 40 de ani, dintre care 12 între 25 și 30 de ani (3 femei) și 105 între 31 și 40 de ani (20 de femei). Cei mai mulți (195) sunt în categoria 41 – 50 de ani. Această statistică evidențiază realitatea tragică cu care se confruntă tinerii, în special femeile tinere, din România în ceea ce privește reprezentarea lor politică.
Tinerii se simt lipsiți de reprezentativitate și ezită să se implice politic. Dar, potrivit aceluiași Eurobarometru pe probleme de tineret desfășurat în iunie 2021, tinerii români par să fie implicați peste media europeană în diverse forme de activism civic precum: inițierea sau semnarea unei petiții (54% față de 42%), participarea la un protest sau o demonstrație (29% versus 24%), participarea la o consultare publică (17% versus 15%) sau implicarea într-o organizație de tineret (22%versus 14%).
„În momentul în care persoana ta nu este oglindită în acele holuri, cum este Parlamentul, care ar trebui să fie ca o oglindă a societății, să ia decizii pentru toți cetățenii, în momentul în care, în actuala legislatură, avem doar 3 la sută parlamentari cu vârsta sub 30 de ani, dintre care doar 3 sunt femei tinere, tinerii încep să simtă că iarăși nu ajung în foruri decizionale, unde ei chiar ar putea să influențeze decizii și să își pună toate problemele pe masă”. (Valentina Ciobanu, vicepreședinte politici publice Consiliul Tineretului din România)
„Interesul tinerilor pentru politică este din ce în ce mai redus. Toate cercetările sociologice serioase arată că interesul a scăzut în mod constant, a scăzut inclusiv începând cu aderarea României la UE și procesul de postaderare, care a fost mai puțin încurajator decât s-ar fi așteptat mulți tineri. Dacă luăm ultimele alegeri, din 2020, am avut o prezență mică la vot – din toate categoriile de electorat sub o treime din votanți s-au prezentat la urne. Iar tinerii au avut o prezență și mai mică – de doar 20 la sută”. (Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB, Cluj-Napoca)
