Generația Z: În ce măsură diferă așteptările tinerilor cu privire la UE față de așteptările generațiilor anterioare?
Dacă în primul episod dedicat diferențelor generaționale în percepția cu privire la UE în țara noastră am avut în vedere membrii aceleiași familii, în ultimul podcast din acest an, care abordează tot diferențele generaționale, vorbim despre modul în care este receptată Uniunea Europeană de generații diferite, despre așteptările pe care acestea le au, dar și despre cum se raportează alți tineri din celelalte state membre la spațiul comunitar.
Luana Pleşea, 24.12.2024, 18:10
Dacă în primul episod dedicat diferențelor generaționale în percepția cu privire la UE în țara noastră am avut în vedere membrii aceleiași familii, în ultimul podcast din acest an, care abordează tot diferențele generaționale, vorbim despre modul în care este receptată Uniunea Europeană de generații diferite, despre așteptările pe care acestea le au, dar și despre cum se raportează alți tineri din celelalte state membre la spațiul comunitar.
Potrivit lucrării Diferențele generaționale în identificarea europenilor: rolul marii recesiuni, semnată de Marta Parades, care se concentrează pe analiza identificării europene prin explorarea diferențelor generaționale, ideea că tinerii sunt mai pro-europeni decât persoanele în vârstă este larg acceptată atât în mediul academic, cât și în discursul popular. Se susține că, în timp ce tinerii se raportează în linii mari la Uniunea Europeană (pe care o privesc ca pe un dat) și se identifică drept europeni, generațiile anterioare care au trăit al Doilea Război Mondial și perioada postbelică definesc proiectul european într-un mod mai idealist, care ar putea duce la un atașament emoțional mai mare.
Maike este din Germania, are 23 de ani și în prezent locuiește în Bielefeld:
„Ceea ce cred că ar trebui să se schimbe la nivelul UE sunt măsurile de protejare a climei, de exemplu. Există obiective comune de protecție împotriva schimbărilor climatice, dar cred că este important ca acestea să devină mai concrete și obligatorii, astfel încât să poată fi atinse efectiv. Un alt aspect este că grupurile marginalizate din UE ar trebui să fie și mai protejate, în opinia mea. Mă gândesc, de exemplu, la persoanele queer care nu se simt la fel de protejate în toate țările UE, cum sunt, de exemplu, în Germania. ”
Jakub este din Polonia. Are 20 de ani, este student la jurnalism în anul doi și este ceva mai critic la adresa UE ca instituție, dar în același timp îi vede plusurile:
„Cred că UE este o organizație care își propune să rezolve unele probleme, dar nu este perfectă. Nimic nu este perfect, dar cred că suntem pe drumul cel bun. O vedem ca pe o oportunitate. Doar câteva lucruri ar trebui să se schimbe. Cred că ar trebui să existe o organizație mai mare și, mai presus de toate, orice obiectiv ar trebui să fie mai realist și, de asemenea, despre oamenii obișnuiți, nu doar despre anumite grupuri. Cred că aceasta este o oportunitate foarte bună și că merită să investim în această Uniune Europeană. Avem exemplul Regatului Unit. Situația Brexit a provocat mai multe daune decât să aducă avantaje. Cred că ar trebui să rămânem în Uniune. Și părinții mei gândesc la fel”.
