Statele UE, mai mult de plată după Brexit
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pledează pentru accelerarea aprobării bugetului multianual post-Brexit. El a avertizat că în caz contrar pot exista consecinţe.
Corina Cristea, 05.03.2018, 12:47
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pledează pentru accelerarea aprobării bugetului multianual post-Brexit, avertizând că în caz contrar există riscul să se piardă bani şi locuri de muncă. La recentul summit al celor 27, de la Bruxelles, liderii europeni au discutat despre ceea ce este de făcut în condiţiile în care părăsirea Uniunii de către Marea Britanie, prevăzută pentru luna martie a anului viitor, va aduce cu sine şi o gaură în bugetul comunitar. Este vorba de o contribuţie a Londrei undeva în jurul sumei de 12 miliarde de euro anual. Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, concomitent cu realizarea de economii. De bani este nevoie cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze cheltuielile pentru numeroase domenii, precum protecţia frontierelor, dar şi să-şi finanţeze politicile privind apărarea, securitatea, migraţia, modificările climatice, coeziunea sau agricultură.
În rândul liderilor europeni părerile sunt împărţite, dar Jean-Claude Juncker insistă asupra necesităţii unui consens: Dacă nu ne vom pune de acord până în 2019, vor exista consecinţe. Vom pierde 5000 de locuri de muncă pentru cercetători pe lună în Europa. Colegii vorbesc despre consolidarea programului Erasmus, dar dacă nu o facem la timp, un milion de tineri nu vor avea un loc în programul Erasmus 2020.
Este doar un exemplu dat de liderul european. Ţările est-europene se tem că s-ar putea confrunta cu o diminuare a fondurilor alocate, având în vedere priorităţile declarate ale executivului comunitar şi ţinând cont că o parte dintre ţările contributoare nete la bugetul UE, precum Austria, Danemarca, Olanda sau Suedia, nu agrează ideea majorării contribuţiilor. Peste jumătate dintre ţările Uniunii sunt, însă, dispuse să plătească mai mult, potrivit lui Juncker. Disensiuni sunt şi în legătură cu ideea introducerii unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia statului de drept. Scopul fondurilor europene este să ajute la integrarea deplină a regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, spun cei care resping condiţionările vehiculate, iar preşedintele Comisiei Europene a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest.