Starea Uniunii, în dezbaterea Parlamentului European

Discursul privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda instituţiilor europene:

Ștefan Baciu, 13.09.2018, 10:44

Discursul
privind starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, la Strasbourg, în plenul Parlamentul
European, a reprezentat o trecere în revistă a principalelor dosare de pe agenda
instituţiilor europene: migranţi, terorism, apărare, acorduri comerciale,
Brexit, plan de investiţii, securitate socială, schimbări climatice.

Departe de
fi un triumfalist, discursul, rostit în franceză, engleză şi cu termeni din
germană, a punctat atât realizări, dar şi obiective de îndeplinit pentru
executivul comunitar. În discursul care a durat aproape o oră, Jean-Claude
Juncker a afirmat că Europa a depăşit criza financiară globală, declanşată în
urmă cu un deceniu, prin înfiinţarea unui fond european de investiţii
strategice de 350 de miliarde de euro, ceea ce a dus la 21 de trimestre consecutive de creştere
economică şi la 12 milioane de noi locuri de muncă apărute începând din anul
2014. El a amintit Grecia care a făcut eforturi herculiene, cu
costuri sociale mari, dar care a încheiat cu bine programul de asistenţă
financiară internaţională, sprijinit şi de Uniunea Europeană. Un alt reper
important este şomajul în rândul tinerilor, de 14,8%, destul de ridicat, dar
care se află, totodată, la cel mai scăzut nivel din anul 2000.

În acest
context, Jean-Claude Juncker a pledat pentru o Europă unită: Lumea de astăzi are nevoie de o Europă puternică şi unită, o Europă
care lucrează în favoarea păcii, a acordurilor comerciale şi a relaţiilor
monetare stabile, chiar şi atunci când unii sunt predispuşi unor războaie
comerciale şi monetare.

Președintele
Juncker a prezentat iniţiativele Comisiei Europene în domenii precum migrația,
protejarea frontierelor externe, securitatea internă, garantarea unor alegerile
europene libere, acordurile comerciale, parteneriatul Uniunii Europene cu
Africa și Uniunea Europeană ca actor global: Timpul
pentru suveranitatea europeană a venit. Este timpul pentru ca Europa să îşi
destinul propriile sale mâini. Este timpul ca Europa să dezvolte ceea ce am numit
Weltpolitik Fähigkeit, ceea ce înseamnă capacitatea sa politică
mondială, capacitatea de a juca un rol, în calitate de Uniune, în modelarea
afacerilor globale. Europa trebuie să devină un actor suveran în relaţiile internationale.

Preşedintele
Comisiei Europene a cerut Uniunii Europene să acţioneze în mod unitar pe scena
mondială, să apere valorile democratice şi să refuze naţionalismul nociv. În
ceea ce priveşte politica externă, Jean-Claude Juncker a evocat iniţiativa
Comisiei ca deciziile să fie luate în urma unui vot cu majoritate calificată,
nu ca urmare a unui vot în unanimitate aşa cum se întâmplă în prezent când
unele decizii ale Consiliului European au fost luate după multe negocieri sau
chiar amânate din cauza lipsei unanimităţii.

Pe de altă parte, preşedintele
Parlamentului European, Antonio Tajani, a declarat că doreşte ca instituţia pe
care o conduce să fie în centrul democraţiei şi, de aceea, trebuie să aibă
dreptul la iniţiativă legislativă. Suntem singurul parlament din lume care nu
poate iniţia legislaţie a conchis Antonio Tajani.

Discursul
preşedintelui Comisiei Europene a atras şi critici, în special din partea
grupurilor parlamentare mici, dar a beneficiat şi de susţinerea celor mai mari
grupuri politice din Parlamentul European.