România – Finlanda – Croaţia, viitor trio al preşedinţiei Consiliului UE

România va deţine, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Ștefan Baciu, 26.01.2018, 12:52

Bucureştiul
a găzduit, la începutul acestei săptămâni, a doua reuniune a Trio-ului de
Preşedinţii ale Consiliului Uniunii Europene România – Finlanda – Croaţia.
Prima reuniune în acest format, la nivel de miniştri, a avut loc la Bruxelles,
în septembrie 2017, la iniţiativa Ministrului delegat pentru Afaceri Europene,
Victor Negrescu. România va deţine, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019,
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, acea aşa-numită preşedinţie
semestrială, asigurată prin rotaţie de toate statele membre în scopul
gestionării agendei europene şi a reuniunilor Consiliului la toate nivelurile
(ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, despre reuniunea de
la Bucureşti: A fost o ocazie pentru noi să stabilim un format de
lucru, să stabilim o metodologie şi să discutăm într-o fază iniţială despre
posibilele priorităţi la nivelul trio-ului nostru.

Statele
membre care deţin sau care urmează să deţină Preşedinţia Consiliului Uniunii
Europene lucrează în acest sistem de trio, introdus de Tratatul de la Lisabona,
în anul 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o
agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate
de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Fiecare stat membru prezintă, cu o lună
înaintea exercitării preşedinţiei,
câteva priorităţi care vor fi corelate cu cele ale cetăţenilor după a declarat
ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu: Obiectivul nostru este acela de a ne asigura că această preşedinţie
este una cât mai transparentă, la care pot participa toţi cetăţenii, oriunde se
află ei. De aceea, am luat două decizii importante. Prima decizie este de a
organiza dezbateri şi întâlniri peste tot în ţară, în fiecare judeţ din ţară vom organiza cel
puţin o reuniune pentru a da posibilitatea fiecărui cetăţean oriunde se află în
ţară să participe efectiv la ce înseamnă dimensiunea europeană a României. A doua decizie este să incercăm să recentrăm lista noastră de
priorităţi pe priorităţile cetăţeanului şi, dacă ne uităm la sondajele de
opinie, vedem că, în plan european, există doleanţe comune în toate statele
membre.

Priorităţile viitoarei preşedinţii a
României, dar şi cele ale Finlandei şi Croaţiei vor fi influenţate şi de dosare
importante precum finalizarea procesului de negociere privind ieşirea Marii
Britanii din Uniunea Europeană, negocierile vizând Cadrul Financiar Multianual
post-2020 şi alegerile europene din anul 2019.