Raport european privind starea sănătăţii în UE
Comisia Europeană a publicat recent profilurile de ţară ale sistemelor de sănătate din cele 28 de state membre ale UE, parte a unui ciclu de doi ani denumit Starea sănătăţii în UE.
România Internațional, 05.12.2017, 12:13
Potrivit unui raport al Comisiei Europene
despre starea de sănătate a populaţiei din acest an, Uniunea Europeană nu
investeşte destui bani în prevenirea bolilor cronice. Doar 3% din bugetele
pentru sănătate sunt cheltuite pentru prevenţie, în schimb, 80% din banii
pentru sănătate se cheltuiesc pentru tratarea bolilor.
De asemenea, multe din aceste boli pot fi prevenite: consumul de alcool,
fumatul sau lipsa exerciţiilor fizice. O cincime din populaţia cu vârste
de peste 15 ani este supraponderală în
Europa şi doar un european din patru ajunge la serviciile de urgenţe medicale
din cauza lipsei accesului la un medic generalist.
Oficialii europeni sustin că
asistenţa medicală primară trebuie să fie mai accesibilă, astfel
încât prima opţiune a oamenilor să nu fie serviciul medical de
urgenţă. Din cauza asistenţei medicale precare necorespunzătoare, 27% dintre
pacienţi recurg la serviciul de urgenţă. Doar în 14 ţări din UE este nevoie,
pentru a consulta un specialist, de o trimitere din partea medicului
generalist, în timp ce alte 9 ţări oferă stimulente financiare în cazul în care se obţin
trimiteri.
Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi
siguranţa alimentară: După ani de criză financiară, când
mulţi cetăţeni au suferit de nedreptate socială, inegalitate socială şi lipsa
protecţiei sociale, este timpul să integrăm echitatea şi protecţia
socială, inclusiv calitatea vieţii, bunăstarea şi investiţiile în capitalul
uman în toate sectoarele politice…Astăzi, în UE există mai mult de 18
milioane de profesionişti din domeniul sănătăţii, iar până în 2025 vor fi
create încă 1,8 milioane de locuri de muncă: medici, asistente medicale,
farmacişti, profesionişti paramedici. Avem nevoie de o forţă de muncă care să fie
gata să răspundă noilor evoluţii: o îmbătrânire a populaţiei, nevoia de
politici solide de recrutare, noi competenţe şi inovaţii tehnice. Prevenirea,
îngrijirea integrată şi tehnologiile digitale au toate efecte pe scară largă
asupra tipului de competenţe de care avem nevoie de la forţa de muncă din
domeniul sănătăţii.
În România
sistemul sanitar este caracterizat prin finanţare scăzută şi utilizarea
ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de
locuitor ca pondere din PIB în Uniunea Europeană – 814 euro, mai puţin de o
treime din media UE, arată raportul european.