Migraţia, pe agenda Consiliului European
Pe lângă securitate şi apărare, afaceri economice şi financiare, migraţia s-a numărat printre subiecte de pe agenda Consiliului European, reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles.
Ștefan Baciu, 12.07.2018, 14:43
Pe lângă securitate şi apărare, afaceri economice şi financiare, migraţia s-a numărat printre subiecte de pe agenda Consiliului European, reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Bruxelles. Dacă ţinem cont însă că negocierile au durat nu mai puţin de 9 ore până când şefii de stat sau de guvern ai statelor membre au ajuns doar la un compromis, se poate spune că migraţia a fost principalul subiect de pe agenda reuniunii. Conform concluziilor reuniunii, Consiliul European este hotărât să continue și să consolideze această politică de prevenire a fluxurilor necontrolate de migranţi din 2015. Este însă o cale lungă, de la decizia Consiliului European şi până la aplicarea unor măsuri efective, conform preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk:
„În ceea ce priveşte înţelegerea privind migraţia, este mult prea devreme să vorbim despre un succes. Am reuşit să ajungem la un acord la Consiliul European. Însă asta este de fapt cea mai uşoară parte, în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă pe teren, când vom începe punerea în aplicare a acordului. În ceea ce privește textul compromisului nostru, liderii au acceptat trei propuneri pe care le-am prezentat, și anume platformele de debarcare în afara Europei, un instrument bugetar specific în următorul cadru financiar multianual pentru combaterea migrației ilegale, precum și intensificarea sprijinului UE pentru paza de coastă libiană.”
Aşa-numitele platforme regionale de debarcare ar urma să fie amenajate în afara Uniunii, în cadrul colaborării cu ţări terţe şi sunt destinate persoanelor salvate pe mare. Astfel de platforme ar trebui să permită o distincție rapidă și sigură între migranții economici și solicitanții de azil. Pentru o bună gestionare a migraţiei, liderii europeni au propus şi alte soluţii. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk:
“O altă parte a compromisului este propunerea franco-italiană de instituire a unor centre controlate pe teritoriul Uniunii Europene, în țările care doresc să le construiască. Toate măsurile în contextul acestor centre, inclusiv transferul și relocarea, se vor lua pe bază voluntară.”
“Franţa nu va deschide centre de primire pentru migranţii care debarcă în Europa, întrucât nu este prima ţară de sosire”, a declarat, după reuniune, preşedintele francez Emmanuel Macron, care a propus înfiinţarea unor astfel de centre. Tot preşedintele francez a propus ca migranţii din aceste centre, ale căror cereri de azil vor fi acceptate, să fie distribuiţi în statele membre, dar tot pe bază voluntară. În opinia Franţei, astfel de centre ar trebui deschise în ţările unde debarcă migranţii veniţi pe Mediterana, respectiv Italia, Spania şi Grecia.
Pe de altă parte, premierul italian, Giuseppe Conte, a reproşat Franţei că a făcut această propunere fără a accepta să înfiinţeze vreunul, considerând că astfel de centre pot fi deschise în orice stat membru, nu doar în cele din prima linie a sosirii migranţilor. Acest dosar este delicat şi în Germania, care a primit peste un milion de migranţi. După ce luni Uniunea Creştin-Democrată, CDU, a cancelarului Angela Merkel a ajuns la un acord cu Uniunea Creştin-Socială, un reprezentant al Partidului Social-Democrat (SPD) a declarat miercuri că formaţiunea sa va ieşi din coaliţia de guvernare dacă CDU va merge mai departe cu planul de creare a unor zone de tranzit speciale la frontiera Germaniei cu Austria.
