Măsuri de combatere a dezinformării online
Comisia propune măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor și o serie de acțiuni ...
Mihai Pelin, 23.10.2018, 12:02
Comisia propune măsuri pentru a combate dezinformarea
online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la
dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai
veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze
jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.
Platformele digitale
precum Facebook sau Google vor respecta codul de conduită
împotriva dezinformării elaborat de Comisia Europeană, pentru ca alegătorii
‘să-şi formuleze informaţi opţiunile politice’ la alegerile europarlamentare ce
se vor desfăşura în mai 2019, a anunţat comisarul european pentru economie
digitală, Mariya Gabriel. Marile companii din sectorul internetului au semnat deja
documentul publicat de executivul comunitar şi în plus au adăugat propriile lor
măsuri concrete de sporire a transparenţei proceselor electorale prin
cooperarea cu verificatorii de date, societatea civilă, mediile de comunicare
şi academice.
Mariya Gabriel: E o
premieră mondială că industria a acceptat din proprie inițiativă implementarea
unui astfel de cod de bune practici. E codul dvs, nu al Comisiei și ține, deci,
de dvs să îl puneți în practică. Am luat la cunoștință și de avizul comisiei
membrilor fondatori, pe care, de asemenea, l-am primit și am remarcat că
anumite părți implicate și-ar fi dorit niște angajamente mai ferme. Să nu uităm
însă că acest cod are semnatari extrem de diferiți, de la reprezentați ai
rețelelor sociale la cei ai motoarelor de căutare și până la cei ai rețelelor
publicitare digitale. Fiecare dintre aceștia furnizează servicii diferite cu
ajutorul unor mijloace tehnologice diferite pentru un public diferit. Și
fiecare dintre aceștia își ia angajamentul să pună în aplicare măsuri
pertinente ținând cont de serviciile oferite și de efortul specific pe care
fiecare companie îl poate face în lupta împotriva dezinformării.
Concret, platformele
de internet se angajează să închidă conturile frauduloase sau pe acelea care
răspândesc ‘ştiri false’, să controleze publicitatea electorală sau să
coopereze cu entităţi independente de verificare a datelor. În
cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83% dintre respondenți au afirmat că
știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Ei și-au exprimat
îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează
influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a
subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep
mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri
(radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Cele mai puțin fiabile sunt considerate sursele
online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video (26 %, respectiv,
27%).Comisia Europeană va
prezenta în luna decembrie o primă evaluare privind impactul acestui cod de
conduită.