Încrederea cetăţenilor europeni în inteligenţa artificială

Noile tehnologiile şi inteligenţa artificială revoluţionează piaţa muncii, la fel cum s-a întâmplat la începutul secolului al 19-lea când unele munci manuale au fost preluate de primele maşini.

Ștefan Baciu, 03.08.2018, 09:36

Noile tehnologiile şi inteligenţa
artificială revoluţionează piaţa muncii, la fel cum s-a întâmplat la începutul
secolului al 19-lea când unele munci manuale au fost preluate de primele
maşini. La fel se întâmplă şi în prezent când roboţii coordonaţi de computere
au început să-i înlocuiască pe oameni în multe ramuri industriale, în
agricultură şi în servicii. Aceste schimbări au deschis însă noi domenii ale
pieţei muncii şi oportunităţi care necesită competențe suplimentare pentru a
lucra cu inteligența artificială. La fel ca şi cei care au privit cu
îngrijorare începuturile revoluţiei industriale, o parte dintre cetăţenii
europeni au reţineri sau chiar sunt temători faţă de această expansiune a
inteligenţei artificiale. Persoanele active nu ar fi pregătite pentru aceste
transformări de pe piaţa muncii – consideră comisarul european pentru economie
şi societate digitale, Mariya Gabriel – care subliniază, totodată, că valoarea
adăugată adevărată a Uniunii este menţinerea oamenilor în centrul atenţiei şi
creşterea încrederii acestora în inteligenţa artificială. Problemele legate de
etica tehnologiei informaţiei, de protecţia datelor şi de cybersecuritate
reprezintă repere de pe factura care trebuie plătită pentru a câştiga
încrederea cetățenilor europeni în inteligența artificială.

Mariya Gabriel: Ideea este de a identifica într-adevăr o
bază de valori și principii care este forţa valorilor noastre europene. Și cred
că vor fi dezbateri, uneori aprinse, dar este singura cale, în opinia mea,
pentru a câștiga încrederea cetățenilor în aceste noi tehnologii. Pentru mine,
marele provocare este într-adevăr această încredere. Nu este astăzi acolo, nu
am câștigat-o încă. Și dacă vom eșua, nu vom reuși niciodată să obținem
rezultatele pozitive, pe care le așteptăm de la digitizare.

În primăvara
acestui an, Comisia Europeană a anunţat că, până în anul 2020, va investi 20 de miliarde de euro în domeniul
inteligenţei artificiale. În acest fel, cercetătorii vor avea un imbold pentru
a putea dezvolta următoarea generaţie de tehnologii şi aplicaţii de inteligenţă
artificială pe care companiile le vor putea integra în activitatea lor. De
asemenea, Comisia va începe să
colaboreze cu statele membre pentru a redacta, până la sfârșitul anului, un
plan coordonat cu privire la inteligența artificială. Totodată, ea va continua
să investească în inițiative esențiale din domeniu, cum ar fi componentele și
sistemele electronice de mare eficiență, tehnica de calcul de înaltă
performanță sau proiectele legate de tehnologiile cuantice și de cartografierea
creierului uman.

Indiferent dacă dorim sau nu, inteligența artificială face
deja parte din viaţa noastră, începând cu telefonul pe care uneori îl folosim pentru
planificarea activităţilor de zi cu zi, pentru a obţine informaţii meteo sau
pentru a efectua o plată online. Pe lângă faptul că ne ușurează viața,
sistemele inteligente ne ajută în tratarea unor boli cronice, în protejarea
mediului, în anticiparea unor amenințări la adresa securității cibernetice şi
în multe alte situaţii.