Educarea gândirii critice VS Fake News

Termenul de fake news a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii.

Ana-Maria Cononovici, 13.12.2018, 12:36

Termenul de fake
news a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului
obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea
Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Acest
fenomen există însă de decenii, fiind cunoscut drept dezinformare. Comisia
Europeană consideră necesară creşterea rezilienţei cetăţenilor statelor membre
în faţa dezinformării care, amenință democrația și valorile europene. Astfel, în
ianuarie 2018 Comisia Europeană a înființat un grup de experți la nivel înalt
care să ofere consultanță în elaborarea unor politici de contracarare a
fenomenului fake news în mediul online.

În cadrul
întâlnirii Să vorbim despre Europa! Comunicarea privind UE destinată
tinerilor, organizată de Comitetul Economic şi Social la Bucureşti în
noiembrie anul acesta, Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului
European din România, susţinea: Educaţia
şi formarea în zone care să transmită informaţii privind problematica europeană
trebuie susţinute mult mai accentuat şi materiile care includ astfel de
informaţii ar trebui să fie incluse în corpul de bază al curriculei şcolare sau
universitare. Printre altele eu sunt şi profesor. Eu predau Economie europeană,
Instituţii europene, Politici Europene, la facultatea de Relaţii economice
internaţionale şi ştiu care este situaţia din Academia de studii economice. În
ASE problematica europeană este inclusă în curricula universitară la mai puţin
de jumătate din facultăţile universităţii.Şi acelaşi lucru se întâmplă cu multe
facultăţi care nu au inclus cursul de Economie europeană. Asta am constatat
când Institutul Euroepan a fost implicat în cursurile de formare pentru
oficialii care vor fi implicaţi anul viitor în preşedinţia Consiliului UE şi
ceea ce am constatat este că pregătirea pentru problematica europeană, după
2007, a pierdut foarte mult pasul.

Cu referire la
Eurobarometrul 2018, Gabriela Drăgan preciza că două treimi din tinerii intervievaţi chiar spuneau
că e foarte importantă încurajarea programele care se concentrează pe formarea
competenţelor pe domeniul instituţiilor europene, afacerilor europene şi a
adăugat: Susţinerea programelor care să întărească gândirea critică şi o mai
bună educaţie pe aspecte europene reprezintă cea mai bună metodă pentru a
contracara în acest moment împotriva Fake News-urilor. Este într-adevăr, cel
mai bun mod prin care noi putem să avem nişte tineri capabili să se apere
singuri. În măsura în care programele şcolare, universitare vor introduce
materii care să-I ajute să gândească critic, cred că ar putea să-şi
construiască singuri acele instrumente care să le permită să identifice dacă
par şi când apar Fake News. Problema nu este una naţională, este problemă
europeană.