Combaterea dezinformării online, mai multă transparenţă din partea platformelor online
Mai multă transparenţă din partea platformelor online cere grupul de experţi la nivel înalt, în contextul luptei pentru combaterea dezinformării online.
Luana Pleşea, 27.03.2018, 13:10
La începutul acestui
an, Comisia Europeană numea un grup la nivel înalt de experţi care să ofere
Executivului european consiliere în ceea ce priveşte ştirile false şi
dezinformarea în mediul online. Cei 39 de experţi au prezentat luna aceasta un
raport în care propun o definiţie a fenomenului şi fac o serie de recomandări.
Raportul se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea
online, şi mai puţin pe ştirile false. Experţii au evitat în mod intenţionat
expresia ştiri false, deoarece au considerat-o inadecvată pentru a reflecta
complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând şi
conţinuturi în care se prezintă informaţii neadevărate alături de fapte
dovedite.
Astfel, dezinformarea
este definită ca fiind informaţiile false, inexacte sau înşelătoare care sunt
concepute, prezentate şi promovate în scopul de a obţine un profit sau de a
cauza intenţionat un prejudiciu public. Acest fenomen poate ameninţa procesele
şi valorile democratice şi poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar
fi sănătatea, ştiinţa, educaţia şi finanţele. Pentru a contracara
dezinformarea, grupul recomandă promovarea educaţiei în domeniul mass-mediei,
dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziţia utilizatorilor şi a
jurnaliştilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversităţii şi a
viabilităţii mass-mediei europene de ştiri şi continuarea activităţii de
cercetare privind impactul dezinformării în Europa.
Explicarea modului în
care algoritmii selectează ştirile prezentate, îmbunătăţirea vizibilităţii
ştirilor fiabile şi de încredere, facilitarea accesului utilizatorilor la
aceste ştiri sunt printre recomandările făcute de experţi platformelor online.
Comisarul
european pentru economia digitală şi societatea digitală, Mariya Gabriel a
declarat după prezentarea raportului: Am văzut astăzi un raport cu o
abordare multidimensională, care presupune implicarea tuturor părţilor
interesate şi care se bazează pe principiul autoreglementării. Această abordare
este completată de adoptarea unui cod de principii pentru platformele online şi
pentru reţelele sociale. Grupul de experţi a formulat zece principii-cheie,
integrate în acest cod şi propune un mecanism pentru a monitoriza punerea în
practică a acestor principii. Munca grupului de experţi se încheie aici. Pe
baza acestor recomandări, Comisia va finaliza în următoarele săptămâni un plan
concret pentru a lupta împotriva dezinformării online. Planul nostru va fi
construit nu doar pe baza raportului, ci şi pe baza celor trei mii de
răspunsuri primite la consultarea publică pe care am făcut-o. De asemenea, va
avea în vedere şi opiniile celor douăzeci şi şase de mii de europeni
chestionaţi în cadrul unui sondaj Eurobarometru.
Conform
acestui sondaj Eurobarometru, cetăţenii europeni consideră că există multe
ştiri false în UE, 83 % din respondenţi declarând că acest fenomen reprezintă o
ameninţare la adresa democraţiei. În ceea ce priveşte calitatea sectorului
media, respondenţii percep mijloacele de informare tradiţionale ca fiind cele
mai fiabile surse de ştiri: radioul 70%, televiziunile 66% şi presa scrisă 63%.
