Scad emisiile cu efect de seră în UE
Emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană s-au redus anul trecut cu peste 8 la sută față de 2022. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, este cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, cu excepţia anului 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la încetinirea activităților economice și în consecință la o reducere mai mare a emisiilor, de aproape 10 procente.
Mihaela Mihai, 05.11.2024, 10:57
Scăderea considerabilă din 2023 a emisiilor de gaze cu efect ce seră se datorează, în mare parte, reducerii semnificative a utilizării cărbunelui şi creşterii producției de energie din surse regenerabile, afirmă Comisia Europeană.
De altfel, arată și date ale Eurostat, regenerabilele ( panourile solare și parcurile eoliene ) au fost anul trecut principala sursă de electricitate, fiind responsabile pentru aproape 45 la sută din producţie. Avansul față de 2022 a fost de peste 12 procente.
Centralele nucleare, la rândul lor, au înregistrat o creștere ușoară, de 1.2 la sută, și au asigurat aproape 23 la sută din producția de energie a Uniunii.
Cantitatea de electricitate generată de combustibilii fosili ( petrol și gaze naturale ) a scăzut, în schimb, cu aproape 20 de procente față de 2022 și a reprezentat o treime din producția totală.
Comisia Europeană face o comparație și cu situația din 1990 și descoperă că emisiile de gaze cu efect de seră au fost în 2023 cu 37 la sută mai mici, în timp ce produsul intern brut a crescut cu 68 la sută. Acest lucru, spune executivul comunitar, demonstrează că reducerea poluării poate avea loc concomitent cu creșterea economică.
Uniunea Europeană este deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia către o economie curată, fără emisii poluante, consideră actualul comisar pentru politici climatice, Wopke Hoekstra. În prezent, a mai precizat el, Uniunea Europeană este responsabiă de 6 la sută din emisiile globale.
În pofida acestor progrese, Comisia atrage atenția că schimbările climatice sunt o realitate, iar 2023 a fost și anul în care Europa s-a confruntat cu incendii de pădure devastatoare, cu valuri succesive de caniculă, inundații devastatoare pe scară largă și cu o creștere continuă a temperaturilor.
O tendință care a continuat și în acest an. De altfel, serviciul european de observare a Pământului, Copernicus, a anunțat că vara 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă.
De aceea, crede Comisia Europeană, este esențial să fie luate măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2050, și anume zero emisii cu efect de seră.
O etapă intermediară a fost stabilită pentru 2040, când emisiile poluante ar urma să scadă cu 90 la sută față de nivelul din 1990.