Provocările unei Europe îmbătrânite
Comisia Europeană a lansat o consultare publică cu privire la modul în care Uniunea Europeană va trebui să răspundă îmbătrânirii populației sale în deceniile următoare...
Cătălin Gomboș, 01.02.2021, 11:37
20% din populația Europei depășește, în prezent, vârsta de 65 de ani, iar acest procent va ajunge la 30% în 2070. Tot atunci, 13% din totalul întregii populații a Uniunii Europene va fi de peste 80 de ani. Este un procent de două ori mai mare decât în prezent, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Această îmbătrânire a populației este un semn al succesului pentru modelul economic și social propus de UE – europenii au vieți mai lungi și mai sănătoase. În ultimii 50 de ani, de pildă, speranța de viață la naștere a crescut cu 10 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați și se așteaptă ca această tendință să continue și în deceniile care vin. Combinată și cu o descreștere a natalității – în medie, familiile europene au mai puțini copii decât cele din alte părți ale lumii – speranța de viață prelungită a transformat zona UE, în ansamblul său, în cea mai vârstnică din lume: vârsta medie în Europa este 42 de ani și jumătate, de două ori mai mult decât în Africa.
Dincolo de datele statistice, îmbătrânirea populației înseamnă și o serie de provocări specifice. O parte dintre acești cetățeni seniori au nevoie de îngrijiri pe termen lung, iar acest număr va fi, evident, mai mare pe măsură ce populația, în ansamblul său, îmbătrânește. 19,5 milioane de seniori depindeau de astfel de îngrijiri în 2016, 23,6 milioane vor avea nevoie de ele la nivelul anului 2030, iar până în 2070 se estimează că 30,5 milioane de europeni vor fi în această situație.
Comisia Europeană a publicat o Carte Verde privind îmbătrânirea populației în care este propusă o abordare bazată pe ciclul de viață, care să reflecte impactul îmbătrânirii populației asupra tuturor generațiilor, dar și să pregătească populația din timp pentru provocările specifice vârstei a treia. În acest scop, se propune dezvoltarea de politici pe două mari direcții: îmbătrânire sănătoasă și activă și învățarea pe parcursul întregii vieți. Îmbătrânirea sănătoasă și activă presupune promovarea unui stil de viață sănătos de la cele mai fragede vârste, astfel încât să fie prevenită apariția bolilor care, în prezent, cauzează cele mai multe decese înainte de 75 de ani: boli cardiovasculare, diabet și cancer. O alimentație sănătoasă și activități fizice se văd în calitatea vieții și a sănătății la vârsta a treia. Învățarea pe parcursul întregii vieți îi ajută pe oameni să dobândească noi abilități și să și le consolideze pe cele existente, astfel încât pot să se adapteze mai ușor de-a lungul vieții la cerințele pieței muncii și să își continue activitatea în diferite forme (voluntariat, colaborări etc.) și după ce ies la pensie.
Aceste politici la nivel personal vor fi dublate de unele menite să consolideze sistemele sociale și de sănătate ale statelor membre.