Participarea europeană la Conferinţa de Securitate de la Munchen
Provocările de securitate cu care se confruntă în prezent în lumea și complexitatea acestora au fost analizate în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente cu acest profil din lume.
Cătălin Gomboș, 20.02.2019, 11:10
Provocările de securitate cu care se confruntă în prezent în lumea și complexitatea acestora au fost analizate în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, unul dintre cele mai importante evenimente cu acest profil din lume. Dincolo de aceste provocări, conferința a adus în atenție diferențele dintre punctele de vedere ale țărilor europene și Statelor Unite.
Forța armată este insuficientă, în prezent, pentru a răspunde la amenințările la adresa securității și la reglementarea conflictelor. Acestea necesită o abordare complexă care să includă, de exemplu, și planuri de reconstrucție instituțională sau de sprijin economic. Tema a fost abordată de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. Federica Mogherini:
După cum afirmă raportul Munchen privind securitatea, care a fost publicat înaintea acestei conferințe, trăim vremuri complexe. Am fost surprinsă să văd că raportul include un citat faimos al lui Antonio Gramsci care a spus că vechiul moare iar noul nu se poate naște. Nu se putea ceva mai potrivit pentru a descrie vremurile noastre. Natura amenințărilor de securitate cu care ne confruntăm cu toții este cu totul diferită față de acum câțiva ani. Proliferarea armelor de distrugere în masă, noi curse ale înarmării, luptători teroriști, dar și impactul schimbărilor climatice și provocarea adusă de utilizarea noilor tehnologii, de exemplu inteligența artificială.
Toate acestea sunt probleme de securitate și, probabil, cele mai stringente ale epocii noastre; cu toate acestea, ele ies din sfera tradițională a politicilor de securitate și apărare. Același lucru este valabil și dacă ne uităm la conflicte începând cu cele din regiunea noastră, în Libia, Estul Ucrainei, Siria, Yemen: reglementarea lor ar putea cere o componentă tradițională, de securitate, dar cel mai mult cere diplomație și mediere, capacitatea economică de a participa la reconstrucție și de a transforma o economie de război și o societate aflată în război într-o economie de pace și o societate pașnică, disponibilitatea de a reconstrui instituțiile, de a antrena forțele de securitate locale, cere ajutoare umanitare și investiții private, iar lista este mult mai lungă. Niciuna dintre provocările în domeniul securității cu care se confruntă în prezent lumea nu poate fi abordată doar prin prisma opțiunilor militare.
O altă provocare în domeniul securității, observată de cei care au fost prezenți la Conferința de securitate de la Munchen, o reprezintă fractura care a început să apară între vechi aliați. Recepția rece de care a avut parte salutul transmis de președintele american, Donald Trump, prin intermediul vice-președintelui Mike Pence, a arătat clar că relația dintre vechii aliați nu mai este ce a fost, iar tensiunile au fost admise public, la conferință, de cancelarul german Angela Merkel. Aceasta nu s-a ferit să critice Statele Unite și, spre deosebire de Pence, a fost aclamată la sfârșitul discursului. Tensiunile dintre cele două părți sunt generate de o serie de puncte de vedere diferite – de la modul de abordare al relațiilor internaționale, America first în viziunea lui Trump față de multilaterlismul European, la relațiile cu Iranul – europenii rămân în acordul nuclear din care Statele Unite s-au retras.