Fenomenul „fake news”, din nou în discuție
Cotidiene care fac parte din alianţa europeană a celor mai importante ziare, LENA, au organizat o dezbatere privind modalităţile de combatere a ştirilor false.
Arina Petrovici-Matei, 15.05.2018, 11:50
Cotidiene care fac parte din alianţa europeană a celor mai importante ziare, LENA, au organizat o dezbatere privind modalităţile de combatere a ştirilor false. La evenimentul de la Madrid s-au alăturat reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai marilor companii din industria IT, dar şi europarlamentari.
Aşa-numitele post-adevăruri au intrat în forţă deopotrivă pe scena politică şi în presă. Din 2016 – anul validării referendumului privind Brexitul şi al sosirii preşedintelui Donald Trump la Casa Albă -, jurnaliştii trebuie să facă faţă unei duble provocări: să scrie despre evenimente care nu sunt confortabile pentru cei de la putere şi să dezvăluie poveşti pe care unii lideri le-au clasat drepe fapte alternative.
Ca răspuns şi ţinând cont de îngrijorarea reală a instituţiilor europene faţă de faptul că populismul câştigă teren în perspectiva apropiatelor alegeri europene, din mai anul viitor, biroul Parlamentului European în Spania împreună cu LENA – alianţa europeană a celor mai importante ziare – au organizat un forum la nivel înalt pentru a dezbate această realitate: Fake News: Cum combatem ştirile false în Europa?
La conferinţa de la Madrid, au participat reprezentanţi ai celor mai importante firme de tehnologie precum Google şi Facebook, eurodeputaţi din marile partide politice europene şi opt redactori şefi de ziare afiliate LENA: EL PAÍS, Le Figaro, Le Soir, Die Welt, Gazeta Wyborcza, La Repubblica, Tages-Anzeiger şi Tribune de Genève.
Comisia Europeană a fost reprezentată de Paolo Cesarini – şeful unităţii de social media a DG CONNECT, din cadrul Pieţei Unice Digitale. Acesta a amintit că, la sfârşitul lunii trecute, Executivul comunitar a publicat o comunicare, adică un document politic care nu are efecte juridice, în care îşi expune opinia cu privire la combaterea dezinformării online. Paolo Cesarini: Când au fost întrebaţi, în cadrul unui eurobarometru, care este frecvenţa cu care întâlnesc ştiri false, 70% dintre cetăţenii europeni au răspuns ‘cel puţin o dată pe săptămână’. Când au fost întrebaţi dacă ei consideră că acest lucru este o problemă, 87% au apreciat că este o problemă a ţării lor, iar 83% au declarat că este o problemă a democraţiei în general. Acelaşi studiu mai arată că, atunci când vorbim de încredere, cetăţenii tind încă să se bazeze pe mijloacele tradiţionale de informare în masă. 70% dintre cetăţeni au spus că au încredere în radiouri, urmate de agenţii de presă şi de televiziuni. Presa online este cotată foarte slab pe această scară a încrederii, cu aproximativ 27%.
Astfel, Comisia Europeană a propus un cod de bună conduită pentru Google, Facebook şi Twitter. Examinarea reclamelor cu scop politic şi accelerarea închiderii conturilor care distribuie ştiri false se numără printre măsurile pe care platformele sunt îndemnate să le adopte. Dacă rezultatele se lasă aşteptate, Comisia Europeană nu exclude totuşi să propună mai târziu acţiuni de reglementare.