Buget mai mare pentru securitate, extindere, migranţi
Aflaţi pe ultima sută de metri cu alcătuirea viitorului buget al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, oficialii de la Bruxelles au decis să aloce bani mai mulţi pentru a evita sosirea de noi valuri de migranţi în ţările membre.
Daniela Coman, 27.06.2018, 12:30
Aflaţi pe ultima sută de metri cu alcătuirea viitorului buget al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, oficialii de la Bruxelles au decis să aloce bani mai mulţi pentru a evita sosirea de noi valuri de migranţi în ţările membre, dar şi pentru a ajuta ţările balcanice să se pregătească pentru aderare.
Se constată, în ultima perioadă, o accentuare a instabilității în vecinătatea sudică a Uniunii Europene şi o creștere a numărului de persoane, care încearcă să ajungă în Europa.
Uniunea Europeană și statele membre își intensifică eforturile pentru o reformă a politicii în domeniul migrației şi acordării de azil, adaptată provocărilor actuale. De unde şi majorarea bugetului pentru următorii 7 ani, precum şi o altă concepţie de repartizare a fondurilor. Principiul de bază este găsirea de soluţii pentru ajutorarea acelor ţări de unde pleacă migranţii, pentru a-i face să rămână acasă la ei. În plus, Europa va ajuta, în continuare, Turcia, Libanul, Libia, unde se află tabere cu milioane de refugiaţi.
Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Johannes Hahn: Avem o creştere semnificativă a sumelor pe componentele vecinătate şi extindere, în bugetul nostru. La vecinătate, la cele 16,5 miliarde prevăzute s-au adăugat încă 24 la sută, şi am ajuns la 22 de miliarde de euro, cu care vom putea trata problemele din regiune şi vom contribui la stabilizarea situaţiei în vecinătatea Uniunii Europene. Să nu uităm că în imediata apopiere a graniţelor noastre, în sud şi în est, sunt peste 22 de milioane de refugiaţi şi dacă doar 20 la sută ar începe să se îndrepte spre Europa ar însemna mult mai mult decât valurile de migranţi din 2015. Pentru a evita o astfel de situaţie trebuie să găsim soluţii la faţa locului şi să încercăm să îmbunătăţim condiţiile de trai din aceste ţări, să găsim răspunsuri la creşterea demografică, să investim în educaţie şi formare preofesională, astfel încât tinerii să nu-şi mai părăsească ţările. Trebuie să folosim banii alocaţi pentru a crea o strategie. Să construim şi nu doar să reacţionăm în situaţii de criză! Acest buget majorat ne va ajuta, de asemenea, să intervenim în situaţii de urgenţă. Cât priveşte celălat domeniu din aria mea de responsabilitate, extindere Uniunii, desigur, vom pune accentul pe Balcanii de Vest. Aici avem o creştere de 13 la sută a bugetului, şi nu vor fi alocări distribuite pe ţări, ci pentru proiecte de dezvoltare.
La Summit-ul European din luna mai de la Sofia, dedicat extinderii, Uniunea Europeană s-a angajat să susțină o intensă campanie diplomatică pentru accelerarea procesului de aderare la blocul comunitar a celor şase ţări balcanice. Cele mai mari şanse le au Serbia şi Muntenegru, care speră să se alăture Uniunii până în anul 2025, însă li s-a spus clar şi răspicat că nu li se va face nicio concesie la îndeplinirea criteriilor de aderare. Serbia trebuie să treacă poate prin cea mai grea încercare, şi anume să recunoscă independenţa fostei sale provincii, Kosovo, şi să-şi normalizeze relaţiile cu tânărul stat, până anul viitor – condiţii puse de europeni. Iar de câteva zile, Macedoniei i-a crescut mult cota, după ce a ajuns la o înţelegere cu Grecia privind numele oficial al ţării.
