Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură
În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din agricultură, iar tendința este îngrijorătoare. Pentru a stopa acest fenomen este nevoie de politici adecvate la nivel european.
Ștefan Baciu, 16.09.2020, 10:15
Schimbările
climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat
profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai
performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare
a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea
curând. În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit
al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele
est-europene. La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat
deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la
an.
Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și
membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, consideră că în
ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din
agricultură, iar la întâlnirile cu responsabili din instituțiile europene – cea
mai recentă fiind cu ministrul federal al agriculturii și alimentației din
Germania, Julia Kloeckner – a atras atenția asupra acestei tendințe:
Am solicitat președinției germane a Consiliului Uniunii
Europene, dar și tuturor comisarilor și reprezentanților Comisiei Europene pe
care i-am întâlnit în primul an de mandat, să acorde o mai mare atenție asupra
noii generații de agricultori europeni și mai multe investiții atunci când vine
vorba de pregătirea acestei noi generații, care este crucială. Noi avem în
Uniunea Europeană 450 de milioane de europeni pe care trebuie să-i hrănim, plus
avem contracte pe care le-am încheiat cu țări terțe. Avem nevoie să ne asigurăm
hrana pentru aproape 500 de, de milioane de oameni și, cu toate acestea, suntem
în pericol să nu ne mai putem ține de cuvânt, să nu mai putem să ne hrănim
populația, să nu mai putem să ne achităm de contractele pe care le-am încheiat
pentru că, pur și simplu, preocuparea față de asigurarea transmiterii acestei îndeletniciri
nobile de la o generație la alta, lasă de dorit.
Atunci când vorbim despre declinul forței de muncă din
agricultura europeană, este vorba nu numai despre muncitori, ci și despre
antreprenori care, din diferite motive, își abandonează fermele.
Eurodeputata
Carmen Avram: În Europa, între 2007 și 2017,
deci în doar 10 ani, au fost 2,5 milioane de muncitori care au părăsit sectorul
agricol. Avem această problemă de care trebuie să ne ocupăm pentru că există
mai multe motive care au dus la criza în care suntem în acest moment. La nivel
european aveam această schimbare de generații și tinerii care au oportunități
noi de muncă, oportunități care nu existau acum 25 … 30 de ani și care astăzi
nu implică neapărat muncă manuală, dar, cred că în timp ce țările occidentale
se ocupă totuși, sunt avizate și par să aibă planuri de viitor în această
problemă, cea mai afectată va fi, cu siguranță, România care nu pare să
perceapă pericolul și nu pare să fie pregătită pentru viitor. De aceea, noi
suntem într-o situație mult mai gravă pentru că, pe lângă problema generației
tinere, mai avem în plus migrarea în masă, exodul de la sat la oraș,
distrugerea școlilor profesionale și un dezinteres tot mai mare al
autorităților la nivel național față de agricultură. Gândiți-vă că România are
o capacitate de angajare în domeniul agricol de 23% din totalul forței de
muncă, adică vă imaginați câtă nevoie avem de oameni pe câmpuri, în fermele
României și, în același timp, ce lipsă de personal o să avem în anii care vin.
