Sărăcia energetică, o chestiune de gen
În UE, sărăcia energetică este recunoscută ca o prioritate, cea mai actuală și cuprinzătoare abordare privind acest fenomen este realizată în Recomandarea Comisiei privind sărăcia energetică, publicată în 2020 ca parte a lucrărilor care conduc la punerea în aplicare a Pactului verde european. Totuși, mai sunt aspecte de pus la punct privind indicatorii universali valabili pentru măsurarea gradului de sărăcie energetică.
Christine Leșcu, 02.04.2025, 09:30
Aproximativ 42 de milioane de persoane din întreaga Europă – 9,3 % din cetățenii UE – nu au fost în măsură să își încălzească locuințele în mod adecvat în 2022, potrivit datelor Eurostat publicate în iunie 2023. Iar în România, 4 din 10 gospodării trec prin această dificultate. La nivelul UE, situația e numită „sărăcie energetică” de către legislația comunitară și e definită drept „inabilitatea gospodăriilor de a menține o temperatură adecvată în locuințe”.
Deși fenomenul se află în atenția instituțiile europene și ale statelor-membre, fiind deja luate anumite măsuri cum ar fi plafonarea prețurilor pentru consumatorii casnici, situația este, totuși, insuficient cunoscută, consideră Corina Murafa, membră a CESE. Definiția în sine, dar și datele statistice nu sunt relevante pentru complexitatea fenomenului deoarece nu iau în calcul multe variabile economice. Iar această necunoaștere nici nu poate duce la măsuri adecvate de protecție socială, consideră Corina Murafa:
„Sărăcia energetică e un subiect ce ține de circumstanțe complexe: structura locuinței, vulnerabilitatea economică a gospodăriei, prețurile la energie din piață la un moment dat. Și, din cauza asta, la nivel european chestiunile acestea nu sunt clare și fixate. (…) Au fost întrebați europenii: „considerați că vă puteți menține locuința în mod adecvat încălzită?”.
Dar sunt și alți indicatori care ar putea să fie folosiți, numai că necesită o concatenare a unor baze de date referitoare la prețurile la energie, care sunt în permanentă evoluție, la consum și la veniturile gospodăriei, dar și la structura locuinței. Poate să aibă o gospodărie venituri mulțumitoare sau decente, dar, pentru că locuința este foarte prost izolată, se cheltuie mult mai mult decât ar trebui să se cheltuiască în mod normal cu energia. Și dacă noi ne uităm doar la venituri, cum se întâmplă în România unde acele ajutoare de încălzire se dau doar în funcție de veniturile gospodăriei, nu captăm cu adevărat fenomenul ăsta care probabil este mult mai extins.”
Ceea ce se ratează în cunoașterea acestui fenomen este și dimensiunea de gen. În jur de 40% dintre gospodăriile monoparentale se află în stare de sărăcie energetică, iar 75% din aceste gospodării, la nivel european, sunt conduse de femei, subliniază Corina Murafa, membră în CESE:
„Cercetările academice și ale societății civile arată că sărăcia energetică este de 3-4 ori mai prevalentă în rândul femeilor decât în rândul bărbaților. Dar nu există o procedură obligatorie ca statele membre să colecteze date dezagregate în funcție de gen cu privire la sărăcia energetică, motiv pentru care noi ne bazăm doar pe studii de caz.
Ne bazăm pe niște extrapolări ale unor date statistice, dar un sistem administrativ de colectare a indicatorilor nu funcționează. Și în sensul ăsta, am recomandat de mai multe ori să se dezvolte astfel de mecanisme mai precise de colectare a datelor, inclusiv mecanisme calitative, pentru că de foarte multe ori, dacă ne uităm doar la statistici, nu se spune mare lucru.
Dacă ne uitam doar la venitul unei gospodării sau doar la structura locuinței, nu putem să ne dăm seama că, de exemplu, sunt gospodării care timp de doar 2-3 luni pe an, plătesc enorm de mult la energie electrică, peste 40% din veniturile gospodăriei respective. Gospodăria nu se află tot timpul anului în sărăcie energetică, dar circumstanțial există astfel de situații care se întâmplă și nu există mecanisme dinamice care să măsoare în permanență fenomenul.”
Ce urmează, în aceste condiții? Societatea civilă europeană și Comitetul Economic și Social European (CESE) vor recomanda în continuare Comisiei Europene să țină cont de nevoia îmbunătățirii atât a definiției sărăciei energetice, cât și a modului în care ea este documentată. Se speră ca pachetul de reglementări energetice pentru cetățeni ce va fi adoptat la finalul anului să includă o diversificare a mecanismelor de înțelegere a sărăciei energetice.