Rezultatele alegerilor din Austria îngrijorează Europa
Peisajul politic european devine din ce în ce mai complicat după ce extrema dreaptă naţionalistă, eurosceptică, anti-imigraţie şi ostilă sancţiunilor împotriva Rusiei a câştigat alegerile din Austria.
Florin Orban, 11.10.2024, 09:30
La sfârşitul lunii septembrie, în Austria au avut loc alegeri parlamentare. Rezultatele scrutinului au adus, pentru prima dată după al doilea război mondial, pe primul loc extrema dreaptă. Formaţiunea FPÖ, considerată drept un partid naţionalist, eurosceptic, radical anti-imigraţie şi ostil sancţiunilor împotriva Rusiei, a obţinut 28,8% din voturi.
Partidul de orientare creştin-democrată aflat la guvernare, ÖVP, s-a clasat pe locul al doilea, cu 26,3%. Aceste rezultate se înscriu într-o dinamică electorală favorabilă extremei drepte la nivelul multor ţări europene şi care îngrijorează serios partidele tradiţionale şi suporterii lor.
Rezultatele obţinute în ultimii ani de AfD în Germania, de Rassemblement national, gruparea condusă de Marine le Pen, în Franţa, sau de Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders, în Ţările de Jos, care a şi intrat la guvernare, au mutat mult spre dreapta echilibrul politic la nivelul întregului continent.
Eurodeputatul social-democrat Sven Mikser, din Estonia, a comentat aceste rezultate pentru colegii noştri de la Kuku Radio, partenerul eston din reţeaua europeană de radio Euranet Plus:
„Este cu siguranță o tendință îngrijorătoare. Nu numai pentru că eu, personal, sunt foarte reticent în a adopta ideologia pe care o cultivă extrema dreaptă, ci şi pentru că, pe mai multe probleme importante, Uniunea Europeană funcționează pe principiul unanimității. Multe dintre deciziile de politică externă și de securitate sunt luate prin consens. Ceea ce înseamnă că o verigă slabă poate rupe acest lanț.
Dacă, de exemplu, la masa Consiliului Uniunii Europene există un bloc de țări care se opun sprijinului continuu pentru Ucraina, care sunt critice faţă de continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei, atunci cu siguranță punerea în aplicare a acestor politici ar putea fi blocată. Cu atât mai mult cu cât UE își conduce politica externă mai degrabă prin cooperare interguvernamentală. Parlamentul European are aici puțină putere de influență”.