O nouă strategie europeană privind deportarile

UE încearcă de câţiva ani să crească rata deportărilor, însă până acum nu a avut decât succese limitate în acest sens. Recent, o noua strategie pentru diminuarea numărului imigrantilor ilegali a fost anuntată de Bruxelles.

Warning: Trying to access array offset on null in /home/web/rri.ro/public/wp-content/themes/rri/template-parts/content.php on line 98
Corina Cristea, 22.02.2023, 08:26

Comisia
Europeană intenționează să ia atitudine față de creşterea numărului de
imigranţi ilegali pe teritoriul Uniunii printr-o nouă strategie privind
deportările, a anunțat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson,
subliniind: cei care
nu au nevoie de protecție trebuiesă se întoarcă în țările lor. Declarația survine în contextul
în care peste
300.000 de migranţi ilegali au fost înregistrați în 2022 în Uniunea Europeană,
iar majoritatea nu se calificau pentru obţinerea azilului.

O strategie
eficientă de deportare ar trebui să funcţioneze ca o descurajare, contribuind
la reducerea migraţiei în condiţii nesigure şi ilegale, arată un comunicat al
Comisiei. Noua strategie anunţată implică o cooperare mai bună între ţările
membre ale Uniunii şi instituţii precum Frontex – Agenţia Europeană pentru
Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă – a cărei misiune este controlul
frontierelor europene.

Comisia intenţionează, totodată, să crească rata de
deportare către ţările cu care colaborează bine şi unde nu există obstacole
politice, a explicat Ylva Johansson:

Numărul
cererilor de azil depuse de refugiați
anul trecut a fost de 924.000. Adică de circa trei ori mai mult decât numărul
sosirilor ilegale. Numărul cererilor de azil a crescut cu aproape 15% față de
anul precedent, iar acest lucru se adaugă războiului din Ucraina și celor
4.000.000 de refugiați ucraineni pe care îi găzduim în statele membre. Cele mai
multe cereri de azil sunt în Germania, Franța, Spania și Austria. Dacă ne uităm
la cifrele pe cap de locuitor, putem observa că Cipru resimte cea mai mare
presiune, iar pe locul doi se clasează Austria, apoi Grecia, Luxemburg,
Slovenia, Belgia. Am observat, de asemenea, creșteri în ceea ce privește
tranzițiile secundare – ceea ce înseamnă că în multe state membre capacitatea
de primire este acum sub presiune. Știm, totodată, că atunci când lucrăm
împreună, Comisia, agențiile și toate statele membre, putem reuși multe.

Uniunea
Europeană încearcă de câţiva ani să crească rata deportărilor, însă până acum
nu a avut decât succese limitate în acest sens. Un plan anunţat în 2021 se baza
pe repatrierile voluntare. Uniunea a încercat şi să folosească politicile de acordare
a vizei ca mijloace de presiune asupra unor ţări, astfel încât acestea să îi
reprimească pe cei cărora li se refuză azilul. Datele Comisiei arată, însă, că
numai 29% din cei care ar fi trebuit să plece din UE în 2019 au făcut acest
pas.