Măsuri de sprijinire a investiţiilor în extracţia şi reciclarea materiilor prime critice
În septembrie 2020, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind materiile prime critice care are 4 obiective principale
Ana-Maria Cononovici, 07.06.2021, 08:50
În septembrie
2020, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind materiile prime
critice care are 4 obiective principale, şi anume: dezvoltarea lanțurilor de valoare rezistente pentru
ecosistemele industriale ale UE; reducerea dependenței de materiile prime
critice primare prin utilizarea circulară a resurselor, a produselor durabile
și a inovării; consolidarea aprovizionării interne cu materii prime în UE şi
diversificarea aprovizionării din țări terțe și eliminarea denaturărilor la
comerțul internațional, respectând pe deplin obligațiile internaționale ale UE.
La sfârşitul
lunii martie anul acesta a fost adoptată decizia CESE privind materialele prime
critice, avându-l co-rapotor pe Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic
şi Social European, care ne-a explicat:
În 2008, comisarul Verheugen lansa Iniţiativa privind materiile prime,
unde erau prevăzute nişte acţiuni, atât în plan intern, aşa numitul pilon
domestic, şi era pilonul privind aprovizionarea din surse externe şi o zonă de
economie circulară , fiind vorba de reciclare, mai precis de capacitatea de
reciclare a UE. Între timp preocupările au evoluat, folosim tehnologii din ce
în ce mai sofisticate şi atunci s-a ajuns la această discuţie legată de
materiile prime critice, pe care UE le foloseşte pentru a-şi menţine o bază
industrială şi tehnologică, pe teritoriul statelor membre.
Aici au fost diverse
discuţii, un punct de inspiraţie a fost un studiu publicat de Statele Unite ale
Americii, National Research Council of the National Academy, vorbeau exact de
acest aspect al materiilor prime critice şi strategice. Şi materiile prime
critice erau acele materii prime esenţiale pentru funcţionarea industriilor şi
pentru care nu exista un substitut. Europenii au preluat şi ei această tematică
şi se pare că acum sunt puţin mai avansaţi din această perspectivă, în sensul
că au o preocupare constantă, atât în plan politic, cât şi în plan de
cercetare. Au început să investească în capacităţi de substituţie. Sunt
preocupări şi la nivelul Parlamentului European. Dacă ne uităm pe hărţile
furnizate de Comisia Europeană vedem că avem o dependenţă de 98-99% de
pământurile rare. Ştim că aceste pământuri rare sunt folosite în telefoanele
mobile, la construcţia electromotoarelor performante. Toate aceste maşini hibride
pe care le vedem pe străzi şi, în viitor, cele electrice, pe care UE, într-un
fel, vrea să le impună cetăţenilor săi, vor depinde în mare măsură de
disponibilitatea acestor materii prime.
A fost
realizată şi o listă a acestor materii prime critice precum: Galiu, Germaniu,
Platină, Indiu, Bauxita, Litiu, Titaniu şi Stronţiu şi se doreşte propunerea
unor măsuri de stimulare a explorării geologice pe teritoriul UE. Am aflat de la interlocutorul nostru că se discută şi de parteneriate cu state
terţe, cum ar fi Columbia, Ecuador, Peru şi cu ţări din Africa, pentru
tehnologiile de reciclare, dar avându-se în vedere respectarea unor principii
etice, care să poată fi urmărite, inclusiv în justiţie.