Gradul de euroscepticism în 2020
Actuala criză globală generată de pandemia cu noul tip de coronavirus este una dintre cele mai mari provocari din istoria Uniunii Europene.
Monica Chiorpec, 20.11.2020, 11:41
Actuala criză
globală generată de pandemia cu noul tip de coronavirus este una dintre cele
mai mari provocari din istoria Uniunii Europene. Pandemia de COVID-19 pune la
încercare nu doar sistemele medicale din statele membre, ci și economia,
finanțele și are implicații profunde la nivel social. În Italia, țara cea mai
afectată din întregul bloc comunitar încă din primul val pandemic care lovea
continentul în luna februarie, gradul de neîncredere în instituțiile europene a
crescut vizibil. Conform Eurobarometrului din 2019, euroscepticismul era deja
în creștere în rândurile italienilor, unde sentimentul proeuropean pierduse 20
de puncte în sondaj față de nivelul înregistrat în anul 2010. Cu toate acestea,
oamenii politici europeni au încercat să răspundă cât mai prompt la noul
context de criză.
Siegfried Mureşan, deputat din
partea Partidului Popular European:
Trebuie să fim cinstiți și să
recunoaștem că nimeni nu a prevăzut, în ultimul an de zile, apariția acestei
pandemii, a noului coronavirus. Ca atare, nimeni nu a fost pregătit pentru o
asemenea pandemie. Nicio țară membră a Uniunii Europene, nici Statele Unite ale
Americii, nimeni nu a fost pregătit 100% pentru un asemenea scenariu. La
început, Uniunea Europeană a trebuit să își găsească rolul. Am avut nevoie de
câteva săptămâni, în lunile februarie și martie, pentru a ne găși rolul. Iar eu
cred că l-am găsit destul de bine și să ajutăm oamenii cu fonduri europene, cu
produse, medicamente.
Conform institutelor
europene de cercetare, dezbaterile publice și rețelele sociale contribuie la
deteriorarea încrederii în Uniunea Europeană, răspândind critici la modelul
european. Dezinformarea și instrumentalizarea politică fac parte, de asemenea,
din acest proces, cu riscul creșterii popularității forțelor naționaliste și extremiste.
Siegfried Mureșan:
Faptul că în primele săptămâni ale
pandemiei Uniunea Europeană a avut nevoie să se organizeze a dus la percepția
că Uniunea Europeană nu are soluții. Dar, după aceea, soluțiile au venit,
oamenii au văzut acest lucru. Faptul că oamenii așteaptă soluții de la Uniunea
Europeană mereu când apare câte o problemă – fie că a fost criza economică din
urmă cu zece ani, fie că a fost criza refugiaților de acum cinci ani sau criza
actuală, COVID-19 -, faptul că oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană să
contribuie la rezolvarea acestor crize arată că oamenii au încredere în
instituțiile Uniunii Europene, iar noi trebuie să venim cu soluții concrete. Am
văzut, cu prilejul acestei crize, că populismul nu ajută, că extremiștii nu au
soluții. Tot oamenii politici proeuropeni, responsabili, sunt cei care, la
finalul zilei, vin cu soluții concrete.
Numeroase apeluri
la unitate și solidaritate au fost înaintate în aceste luni de criză de la
nivelul instituțiilor europene. Unii politicieni de seamă, între care și președintele
Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au exprimat necesitatea unei abordări
comune corente, pentru a reduce pe cât de mult posibil efectele pandemiei.
