Concluziile Forumului societății civile din Balcanii de Vest

Forumul societății civile din Balcanii de Vest, care reunește un număr considerabil de organizații ale societății civile inclsiv din UE, atrage atenția asupra statelor care au făcut mai multe progrese către aderarea la blocul comunitar.

Lica Manolache, 02.11.2021, 09:54

A opta ediție a Forumului societății
civile din Balcanii de Vest a fost găzduită luna trecută la Skopje. Nu
întâmplător a fost aleasă capitala Macedoniei de Nord pentru discuțiile din
cadrul forumului. Potrivit membrilor Comitetului Economic și Social European,
Macedonia de Nord se află cel mai aproape de negocierile privind aderarea la
Uniunea Europeană, dar dialogul se află într-un impas din cauza opoziției
Bulgariei, cu toate că țara vecină a avut ca prioritate integrarea statelor din
Balcanii de Vest, în timpul deținerii președinției rotative a Consiliului
European, în urmă cu trei ani.

Ionuț Sibian, directorul Fundației pentru
Dezvoltarea Societății Civile și membru CESE, oferă mai multe detalii despre
discuțiile de la Skopje:

Din păcate, blocajul pe care îl
avem în acest moment cu privire la începerea negocierilor pentru aderare cu
Albania și Macedonia de Nord, blocaj dat de opoziția Bulgariei vizavi de Macedonia de Nord pentru niște
chestiuni istorice, care face foarte grea misiunea noastră pentru că ni se
reproșează Uniunii Europene că nu ne ținem cuvântul, deși există dovezi clare
că au făcut progrese și au implementat reformele cerută, totuși ușa rămâne
închisă. Pentru noi, acest forum a fost un prilej să tragem un semnal de alarmă
către Consiliu, către liderii statelor membre că trebuie să ne ținem de cuvânt
și să găsim o soluție astfel încât Albania și Macedonia de Nord să fie invitate
să înceapă negocierile de aderare, iar în ceea ce privește Serbia și
Muntenegru, negocierile să avanseze și societatea civilă din aceste țări să fie
parte a procesului de negociere.

Serbia, însă, a încetinit progresele
din cauza autorităților, în frunte cu președintele Aleksandr Vucic, care se
apropie din ce în ce mai mult de așa-numitul model de democrație iliberală din
Ungaria sau Slovenia. Din nou, Ionuț Sibian,
membru al Comitetului Economic și Social European:

În Serbia există mari presiuni din
partea guvernul și, în special, din partea președintelui asupra organizațiilor
care critică demersurile mai puțin democratice ale președintelui și guvernului.
Serbia urmează, într-o oarecare măsură, modelul ungar. Dacă lui Viktor Orban îi
este permis să facă ceea ce face, atunci ei de ce nu ar putea. De fapt,
capacitatea noastră de negociere și persuasiune asupra acestor lideri a scăzut
deoarece există aceste cazuri în Uniune precum Polonia, Ungaria, Slovenia și a
fost și România la un moment dat, care pun sub semnul întrebării valorile
europene și atunci cum poți tu, Uniunea Europeană, să le ceri lor să facă
lucrurile așa cum trebuie când ai derapaje în țările membre, în curtea ta.
Deci, atât timp cât tu nu îți faci curat în curte, e greu să le ceri
partenerilor din Balcani să facă lucrul ăsta.