Coeziunea economică, socială și teritorială în UE
Politica de coeziune nu trebuie să devină o sursă de finanțare pentru a compensa deficiențele în materie de flexibilitate bugetară și nici nu trebuie să se confrunte cu reduceri bugetare ca răspuns la situaţiile de criză din Uniunea Europeană.
Clara Iancu, 20.10.2022, 09:14
Parlamentul European consideră că
politica de coeziune poate continua să își joace rolul actual de vector al
investițiilor și al creării de locuri de muncă, de instrument de reducere a
disparităților regionale și intraregionale, precum și de mecanism de
solidaritate pentru toate regiunile Uniunii Europene, dacă are o finanțare
solidă bazată pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe
niveluri. Noile provocări necesită fonduri noi și de aceea politica de coeziune
trebuie suplimentată, în următoarea perioadă de programare, cu noi resurse
bugetare, pentru a permite statelor membre și autorităților regionale să
abordeze diferitele provocări și crize care afectează Uniunea Europeană.
Dacian
Cioloş, membru în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din
Parlamentul European, explică:
Politica de coeziune
este mai necesară ca oricând, mai ales acum, în timp de criză, de tranziție
economică, de tranziție ecologică, care are și un impact social. Sper însă să
și depășim acest moment și sentimentul că Fondul de coeziune devine de facto un
fel de fond de criză pe care îl mobilizăm și canalizăm resursele doar atunci
când sunt crize. Dincolo de coeziunea teritorială, de diferențe de dezvoltare
între zone geografice, cred că în perioada următoare e important să ne uităm
mai mult și la coeziunea între rural și urban. E un subiect care ar trebui
acoperit de fondurile de coeziune și pentru asta va fi necesară din nou o mai
bună coordonare între Fondul de coeziune și Fondul de dezvoltare rurală. Am mai
avut pe vremuri această coordonare și a arătat rezultate și insist și pe a
folosi mai bine instrumente de inovare, inclusiv inovare socială. Programe de
tip LEADER care finanțează proiecte locale și care mobilizează inițiative
locale, cred că ar trebui să fie mai prezente în următoarea perioadă de
programare.
În perioada 2014 – 2020, politica
de coeziune, ca principală politică de investiții publice, a sprijinit peste
1,4 milioane de întreprinderi, a contribuit la crearea a 1.544 km de linii de
cale ferată și la drumuri mai sigure, a ajutat 45,5 milioane de persoane să se
integreze pe piața muncii și a crescut produsul intern brut în regiunile cel
mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană.