Previziuni economice în scădere

Comisia Europeană a revizuit în scădere, la 3,3%, estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, faţă de o creştere de 3,8 procente prognozată în ianuarie. Cifrele apar în previziunile de primăvară ale executivului comunitar şi sunt apropiate de estimările FMI. În aprilie, Fondul prevedea, în cazul României, o creştere de 3,1% pentru 2019. Uşor mai optimiste sunt cifrele avansate de Banca Mondială, potrivit căreia economia românească va avansa cu 3,6%, dar tot departe de previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză de la Bucureşti, pe care s-a construit bugetul şi care anticipează o creştere de 5,5% în acest an. 

Contraste vizibile apar şi în ce priveşte deficitul bugetar. Dacă executivul de stânga de la Bucureşti estimează că acesta va  fi de 2,55% din PIB, Comisia Europeană prevede că el va depaşi cele 3 procente admise la nivelul UE şi va urca până la 3,5%. Expansiunea economiei s-a atenuat în 2018, după nivelul record înregistrat în anul precedent, constată Comisia Europeană. Creşterea - observă ea - a fost susţinută de consumul privat, în timp ce investiţiile şi exporturile au influenţat-o negativ. Deficitul de cont curent se va adânci, la fel va evolua şi cel bugetar, în urma cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi cu pensiile, în schimb inflaţia se va atenua, anticipează executivul comunitar. 

În cifre, tabloul economic ar arăta astfel anul viitor: creşterea economică va încetini şi va fi de 3,1%, deficitul bugetar se va adânci şi va ajunge la 4,7% din PIB; datoria va urca la 38%, inflaţia va scădea la 3%, iar şomajul se va menţine undeva în jurul a 4 procente. 

Comisia Europeană se aşteaptă ca anul acesta consumul privat să rămână solid, datorită creşterii robuste a salariilor nominale, iar investiţiile să se redreseze, ca urmare a investiţiilor în echipamente şi a revigorării sectorului construcţiilor, pe fondul sporirii proiectelor finanţate din fonduri europene. În 2019-2020, ritmul de creştere a salariilor se va modera ca urmare a încetinirii ritmului de creştere a economiei, dar va rămâne robust, pe fondul înăspririi condiţiilor pe piaţa forţei de muncă şi a evoluţiei salariilor din sectorul public. Incertitudinile interne şi externe ar putea afecta avansul economiei româneşti, avertizează Comisia Europeană. 

Pe plan extern, incertitudinile sunt legate de cererea la nivel global şi de evoluţia economiei Uniunii, iar ele pot avea un impact negativ asupra exporturilor României. Acestea ar putea suferi şi din cauze interne, precum creşterea susţinută a costurilor cu forţa de muncă, provocată de majorări salariale ce depăşesc creşterea productivităţii. 

În sfârşit, incertitudinea şi impredictibilitatea politicilor publice ar putea avea, şi ele, un impact negativ asupra consumului şi investiţiilor, limitând avansul economiei, mai afirmă Comisia Europeană.