Art Encounters

Tru mesulu mai, la Timișoara (vestul a li Românie), în cadrul a programului cultural Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturălei, si dişclise a 5-a ediție a Bienalălei Art Encounters, My Rhyno in not a Myth. Ediția actuală

Eugen Cojocariu, 24.06.2023, 21:29

Tru mesulu mai, la Timișoara (vestul a li Românie), în cadrul a programului cultural Timișoara 2023: Capitală Europeană a Culturălei, si dişclise a 5-a ediție a Bienalălei Art Encounters, My Rhyno in not a Myth. Ediția actuală easte dedicată a intersecțilei dintră artă, știință și ficțiune, explorânda potențialul aluştor tra să recupereadză realitatea ca rețeauă di procese complexe. Bienala si desfășoară tru 15 spații inedite a li Timișoară, activânda un numer di 23 di spații prin evenimente, performance, proiecții și conferințe. În cadrulu a Bienalăleei Art Encounters sunt prezență piste 60 di artiști din-tru 20 state.

Eugen Cojocariu are stată di zbor la dişclidirea a bienalălei cu Ovidiu Șandor, președintile a Fundațilei Art Encounters, antreprenor din Timișoara și unulu dia ţeli mai cunoscuță colecționari di artă contemporană, care dzâse:

Este zborulu dia ţea de-a 5-a ediție a Bienalălei Art Encounters, un proiectu arhiusitu di Fundația Art Encounters ninca din 2015, un proiectu care mutreaşte să-drupasca prota şi prota schena di artă contemporană din România, ahât prin agiutorulu pi care îl da mai ahoria a unor tineri artiști tra să poată să creadză lucrări speciale tră Bienală, a, mai ahoria, tra să creadză aestu cadru în care arta contemporană românească, arta contemporană din Europa di Estu intră într-un dialog directu cu arta internațională. Un set di evenimente care, dinclo di evidentile expoziții, includ conferințe și performance-uri, un foarti densu program di mediare și așa mai diparte. România și în arta contemporană, ca în multe alte domenii culturale, are ună serie di artiști foarti talentaț și creativi, ama aeșţă artiști au nevolie di cât mai multe contexte organizate în care să poată să expună, în care să poată să hibă vizibili, în care să poată să intră în dialog cu artiști internaționali, în care să poată să intră în dialog cu curatori, cu colecționari, cu instituții di artă contemporană din țară și din lume. Și aesta eastea ţea ţi mutrim să faţem, să construim ună ahtare turlie di platformă a dialogului a li artă contemporană.

Ovidiu Șandor nă zburâ dispre echipa curatorială și dispre procesulu di selecție a artiștilor:

Ca la hibă ţi ediție, avem invitată un curator, în cazulu ali iştei ediție, Adrian Notz din Elveția, care, tru arada lui, sugerăă/ spuse să invităm ună echipă de tinire curatoare, care de faptu fură, întră ghilimele, elevile a lui în școala curatorială organizată tot di noi acmu şi doi ani. Ca la catheună bienală, un proces în care, prota oară, încurajăm curatorulu sau curatorili să exploreadză reghiunea, România și țările dian varliga, în vizite iu mutrm ca eli să află/ să veadă artiști tineri, artiști istoriţ, să achicăsească mai ghine ţi se faţe di punctu die vedeare a artălei contemporane tru aestă reghiune, ași încât și selecția lor să reflectă efervescența și diversitatea a pozițiilor artistiţe din reghiune. Easte un proces care, sigura, hiinda deja la a 5-a ediție, easte vără turlie normal și si dezvoltă tut mai ghine. Easte un proces care necesită/ care caftă multu chiro, necesită multu efortu. Easte ună echipă mare, care sta dinăpoia a unei bienală, di la, sigura, curatori la artiști, la oaminili care si ocupă cu partea di producție, oaminili care si ocupă cu partea de instalare expozițiile, toată echipa di mediatori, oameni care fac comunicare, oameni care fac toată partea financiară, juridică și ași mai diparte. Credem că și dezvoltarea aluştor oameni și experiența pi care toțâ u acumulăm la catheună ediție easte și aestă ţiva importantu. România are nevolie di mai mulță manageri culturali, di manager cultural, cu cât mai multă experiență, di aformia că cultura nu poate să hibă maşi produsă, că ea lipseaşte spusă tră videare, ea lipseaşte mediată, ea lipseaşte promovată. Mutrim și noi să nă aduţim contribuția la lucrulu aestu.

Care easte conceptul a Bienalălei Art Encounters 2023? Care easte mesajulu transmis a marilui public? Ovidiu Șandor dzâse:

Artă, știință, ficțiune mi si pare ună temă foarte actuală. În fond, arta și știința nă propun doauă sisteme diferite di cum s-u mutreşti lumea, s-li mutreşti şi s-li vedz problemile a lumilei, să-l vedz vinitorulu potențial a nostru. Și credem că poate aestă separație întră artă și știință, ună separație apărută acmu şi-ndoauă sute di ani, easte poate cu toate aestea artificială și de faptu, modulu a artiștilor di mutreare lumea, modulu a oamenilor di știință di mutreare lumea sunt moduri complementare trâ achicâsire problemile care nă preocupă. Cred că toț duchim că tehnologhia gioacă un rol tot mai importantu în bana a noastră, cu bunile și cu aralile pi care tehnologhia li aduţe. Easte un lucru pi care artiștili lu-au remarcată. Cred că Inteligenţa Artificială easte ază pi budzăle a tutulor și easte ună preocupare. Deci cred că easte ună bienală care lipseaşte să hibă interesantă nu maşt tră publiculu di aradă di artă contemporană, ama tră un public multu mai mare.

Diana Marincu, directorulu artistic Art Encounters nă deade mai multe detalii dispre artiștili participanță și dispre corelarea dintră artă și știință în Bienala Art Encounters 2023:

Easte un puzzle, de fapt, întră artiști, întră diferite instituții și easte foarte importantu ca aestă constelație di parteneri care nă si fac arada unăoară cu hibă ţi ediție, devine tot mai mare și există un interes tot mai mare tră arta contemporană în Timișoara. Easte și ună selecție foarte variată tru anulu aestu. Avem artiști cu lucrări care sunt realizate în diferite medii di expresie, di la instalație, pictură, sculptură, fotografie, video. Easte ună bienală complexă, într-adevăr/ ca di alithea. Curatorulu invitat, Adrian Notz, si mindui la ună turlie di împliteare întră artă și tehnologhie, și artă și știință, tra să oferă aţist mesaj a publicului că, de faptu, aeste domenii își oferă dipriună unulu a alântui modele di înțeleadzere/ achicâsire, di cunoaștire, di transcriire a realitatilei și nu easte niţeunăoară ţiva separat. Arta totâna fu ligată di alte domenii și di bana di cathe dzuuă. Easte ună bienală în care videm mulță artiști experimentânda cua ţeale mai nale tehnologhii și cua ţeale mai orighinale concepte, ama avem tru tot aţeluși chiro și artiști istoriţ care vin cu ună perspectivă care, di ază mutrinda năpoi, poate să hibă reinterpretată. … Cred că easte foarte importantu să ieșim în permanență din sfera a domeniului a nostru și să mutrim să nă conectăm cua ţeli care poate au ună cunoaștire diferită di cunoașterea vizuală, ama care easte în egală misură interesantă.

Autor: Eugen Cojocariu, Ion Puican

Armânipsire: Hristu Steriu