Retrospectiva săptămânii – 15-21/04/2012
USL a depus o motiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu
Lica Manolache, 30.04.2012, 14:45
USL a depus o motiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu
Opoziţia din Romania a depus prima moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, unica acţiune parlamentară a opoziţiei în sesiunea legislativă care a început la 1 februarie, când parlamentarii USL au intrat în grevă parlamentară. Moţiunea contestă modul în care sunt gestionate resursele naturale ale ţării, folosirea banilor publici şi încălcarea principiului autonomiei universitare. Premierul a discutat despre moţiune cu reprezentanţii celor trei partide ale coalitiei de guvernare – PDL, UNPR şi UDMR. Tot săptămâna aceasta, opozitia — aflată în plin boicot parlamentar — a anuntat că deţine majoritatea în Senatul de la Bucureşti, în urma trecerii a încă unui senator PDL la PNL.
Sorin Blejnar a fost revocat de la şefia Fiscului
Premierul român, Mihai-Răzvan Ungureanu, l-a revocat din funcţie pe şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, şi l-a numit în locul lui pe Şerban Pop, fost vicepreşedinte al ANAF. Demis din cauza managementului defectuos, Blejnar a preluat, totusi, şefia Direcţiei de Control a Averilor Mari, organism nou creat al Fiscului. Blejnar avusese la dispoziţie două luni pentru a aduce la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din PIB, adică circa două miliarde de euro, prin măsuri de combatere a evaziunii fiscale.
Un pas înapoi în proiectul noii legi privind proprietăţile naţionalizate
Guvernul României a amânat, pentru săptămâna viitoare, luarea unei decizii în privinţa proiectului de lege privind stabilirea şi plata despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv de regimul comunist. Proiectul prevede ca foştii proprietari să fie despăgubiţi în bani, în limita a 15% din valoarea bunului, plata urmând să fie eşalonată pe 10-12 ani, în tranşe egale. CEDO a dat termen României ca până în iulie să-şi modifice legislaţia in domeniu. In caz contrar, statul român va pierde 2.500 de procese aflate la CEDO şi va plăti despăgubiri de 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), adică circa 12% din PIB. România este singurul stat fost comunist care nu şi-a reglementat problema restituirii proprietăţilor timp de 22 de ani, însă a elaborat zece legi în acest sens, care nu au rezolvat problema.
România recunoaşte statutul de candidat al Serbiei pentru aderarea la UE
Preşedintele român, Traian Băsescu, a promulgat, joi, Legea pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere a Serbiei la UE. Legea, prin care Romania recunoaşte statutul de candidat oficial al Belgradului pentru aderarea la Uniune, fusese aprobată în Senatul de la Bucureşti pe 2 aprilie. La sfârşitul lui februarie, la Bruxelles, România, a refuzat până în ultimul moment să aprobe candidatura Serbiei pentru aderarea la UE. Ea a renunţat să se opună numai după ce, pe 1 martie, după negocieri intense, s-a semnat protocolul cu privire la drepturile minorităţii române din Serbia.
Reuniune NATO la Bruxelles pentru pregătirea summitului de la Chicago
La reuniunile Consiliului Nord-Atlantic şi Consiliului NATO-Rusia, care au avut loc miercuri şi joi la Bruxelles, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a reiterat că sistemul de apărare antirachetă al NATO nu ameninţă Rusia şi nu afectează echilibrul strategic. Totodată, cooperarea dintre Alianţă şi Moscova în domeniu ar putea întări securitatea tuturor. Prezent la Bruxelles, şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu, a declarat că tema scutului antirachetă trebuie să fie depolitizată în discuţiile dintre NATO şi Rusia. El a spus că România şi SUA lucrează pentru includerea, în documentele finale ale Summitului de la Chicago din 20-21 mai, a rolului scutului antirachetă. Cât priveşte Afganistanul, Rasmussen a declarat că mai multe state ale Alianţei au anunţat contribuţii financiare concrete destinate forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO. Referindu-se la acest subiect, Diaconescu a declarat că analiza privind participarea României la instrucţia forţelor de securitate afgane după 2014 trebuie să ţină seama de contribuţia substanţială pe care Bucureştiul a adus-o deja în Afganistan.
Întâlniri bilaterale România — SUA şi România – Germania
Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a discutat cu secretarul de stat american, Hillary Clinton, despre programul de eliminare a vizelor pentru români şi despre scutul antirachetă. Oficialul SUA a fost de acord cu înfiinţarea unui grup de lucru la nivel consular, care să încerce să rezolve aspectele tehnice şi procedurale legate de eliminarea vizelor pentru Statele Unite. Discuţiile vor fi reluate la Bucureşti, la începutul lunii viitoare, în cadrul unei întâlniri bilaterale. Tot în această săptămână, Germania a anunţat că rămâne un susţinător consecvent al aderării României la Spaţiul Schengen în acest an. În cadrul vizitei pe care Cristian Diaconescu a facut-o la Berlin, el s-a întâlnit cu omologul german, Guido Westerwelle, cu care a remarcat stadiul excelent al colaborării bilaterale în plan politic şi economic. Diaconescu a evidenţiat contribuţia importantă a minorităţii germane din România, respectiv a comunităţii româneşti din Germania, la dezvoltarea acestor relaţii.
George Becali a fost achitat de Instanţa Supremă în dosarul Valiza
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României l-a achitat pe finanţatorul clubului de fotbal Steaua Bucuresti, George Becali, în procesul în care a fost acuzat că le-ar fi oferit bani jucătorilor Universităţii Cluj pentru a câştiga meciul cu CFR Cluj. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată de anchetatori. Magistraţii au ridicat sechestrul asigurator, dispus în urmă cu 4 ani, pe suma de 1,7 milioane de euro aparţinând lui George Becali. Potrivit DNA, banii ar fi fost destinaţi premierii echipei Universitatea Cluj, pentru a nu pierde meciul cu CFR Cluj, din ultima etapă a sezonului respectiv. În cazul în care CFR nu câştiga meciul, Steaua ar fi devenit campioană a Romaniei.
(Daniela Ştefănescu)