În Bucureștiul secolului al 19-lea, între multele familii prospere străine devenite românești, una era familia Ascher. De origine evreiască, ea a fost parte din elita financiar-bancară și comercială a capitalei României, de numele său se leagă dezvoltarea zonei cunoscută azi drept Centrul Vechi.
La ARCUB – Hanul Gabroveni din centrul capitalei, a fost deschisă una dintre cele mai așteptate expoziții ale anului 2026: „DRAFT pentru o retrospectivă comună", semnată de artiștii Lia și Dan Perjovschi.
Programul „Verde pentru viitor”, aflat la cea de-a doua ediție, sub coordonarea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, își propune să apropie oamenii de natura extraordinară a României, promovând un stil de viață sustenabil și cunoașterea parcurilor naturale. Vom afla despre proiectele de succes din cadrul programului. Revenirea istorică a elanului în pădurile din Neamț, inițiativele educaționale dedicate tinerelor generații și soluțiile practice și obiective pentru coabitarea armonioasă dintre comunitățile umane și fauna sălbatică.
Alături de Cristian Cismaru, de la Asociația My Transylvania, promotor al turismului regenerativ, vom explora inițiative locale remarcabile, care revitalizează comunitățile rurale. „Transylvanian Brunch” este un concept unde gastronomia locală și rețetele uitate devin liantul perfect între călători și săteni.
Comisia Europeană a lansat o strategie pentru combaterea sărăciei la nivelul Uniunii. Imediat după anunțul executivului de la Bruxelles, România a anunțat că a demarat, și ea, întocmirea unei strategii naţionale în acest sens.
Conceptul “Race for the Cure” este foarte răspândit în întreaga lume şi reprezintă angajamentul oamenilor în sprijinirea acţiunilor de prevenţie a cancerului. În România, maratonul a ajuns la a 12-a ediţie şi îşi propune să crească de la an la an numărul de participanţi, subliniind că este o alăturare simbolică şi nu o cursă în sine, neapărat.
La începutul toamnei anului 1924, în luna septembrie, au avut loc evenimente în localitatea Tatar-Bunar, în sudul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei de azi. Grupuri înarmate venite din URSS treceau Nistrul ilegal, ocupau localitatea Tatar-Bunar, arborau drapelul roșu și nu mai recunoșteau suveranitatea statului român. Presa timpului și statul român le-au denumit acțiuni teroriste, iar istoricii au vorbit ca despre ”răscoală”, ”rebeliune”, ”acțiuni armate”.
Situl arheologic de la Nufăru, identificat cu cetatea bizantină Proslavița de la gurile Dunării, dezvăluie urmele unui important centru urban medieval, ridicat peste memoria vie a Dobrogei dunărene.
„Art Safari New Museum” inaugurează sezonul 2026 în noul sediu din Piața Amzei din capitală cu o nouă serie de expoziții, dintre care una dedicată poetului național Mihai Eminescu.
Dacă NATO 1.0 a fost alianța anti-sovietică a Războiului Rece, iar NATO 2.0 a fost organizația intervențiilor internaționale și a luptei împotriva terorismului după 1991, într-o lume marcată de războiul din Ucraina, competiția tehnologică dintre marile puteri, atacuri cibernetice, inteligență artificială și presiuni economice, Alianța intră într-o nouă etapă: NATO 3.0. Este o redefinire strategică.
Astăzi ne îndreptăm spre nordul României și ajungem în Țara Dornelor. Cunoscută pentru peisajele sale deosebite, regiunea oferă opțiuni diverse pentru petrecerea timpului liber. Turiștii pot alege să facă drumeții pe trasee montane omologate sau să se aventureze pe râul Bistrița, alegând raftingul.
În România, peste un sfert din populaţie se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială
Pericol, personajul creat de Raluca Poenaru în volumul omonim premiat în 2017 cu Trofeul Arthur, ce premiază literatura pentru copii scrisă în România, e pe cale să devină erou de cinema. Proiectul “Pericol” a deschis oficial casting-ul printr-o campanie de fundraising și un eveniment special pentru copii și părinți.
În iunie 1948, guvernul comunist dădea o lege prin care toate mijloacele de producție intrau în proprietatea statului. Astfel, întreaga economie era etatizată. Minele au fost, natural, și ele naționalizate și, mai mult decât atât, au fost considerate strategice, iar mineritului i s-a acordat o importanță crucială în economie.
Centrul Vechi al Bucureștiului este un perimetru mărginit la nord de bulevardul Regina Elisabeta, la sud de strada Halelor-Splaiul Independenței, la est de bulevardul Ion C. Brătianu și la vest de Calea Victoriei.
