Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek - engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro - italiană) este cultivat în special în Oltenia, ajungând să se identifice cu această provincie.
Pentru că ne apropiem de 1 aprilie, ziua păcălelilor, vă propunem şi o reţetă de gogoşi denumite minciunele.
Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin.
În această ediţie vă prezentăm câteva reţete de sarmale de post, fie în foi de varză, fie în foi de viţă.
De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate.
Săptămâna viitoare, credincioşii ortodocşi intră în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale.
În Munții Apuseni, mâncărurile sunt, prin tradiție, bogate în calorii deoarece în trecut oamenii munceau din greu în gospodăriile lor izolate.
În această ediţie vă prezentăm câteva preparate specifice bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în exteriorul Carpaţilor Orientali).
Din zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii, unii dintre ei având chiar denumirea de origine a acestei provincii.
Răpitor de apă dulce, şalăul (Sander lucioperca – lat., pikeperch - eng. Zander - ger.) este unul dintre peştii cu carne albă, din care se obţin preparate care îşi găsesc locul în cele mai rafinate restaurante.
Situat pe malul stâng al Dunării, Brăila a fost unul dintre cele mai prospere oraşe româneşti de la sfârşit de secol 19 şi început de secol 20 datorită comerţului cu cereale, o activitate care a atras şi mulţi străini, care au dat oraşului un aer cosmopolit.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului.
Se apropie Boboteaza şi Sf.Ion și, totodată, sfârșitul sărbătorilor de iarnă, o perioadă marcată de întâlniri cu familia şi cu prietenii, de mese îmbelşugate, cu preparate specifice Crăciunului şi Anului Nou, udate, cum se spune, cu băuturi mai tari sau mai slab alcoolizate.
Indiferent dacă Revelionul este marcat acasă sau la un restaurant, pe masa festivă sunt aduse pe rând aperitive reci şi calde, felul principal, iar la final desertul
Îi ziua de Ignat (20 decembrie), în România are loc sacrificarea rituală a porcului, din care vor fi obţinute preparatele tradiţionale pentru masa de Crăciun.
