Reacţii MAE la declaraţii controversate

România nu aproaki spusili a prezidintului belarus Aleksandr Lukaşenko, cari ş-alăxi văsilia tru un satelit ali Rusie.

Bogdan Matei, 19.09.2022, 17:25

Ministerlu român di Externe apăndăsi, ună ş-ună, la diclaraţiile a prezidintului belarus, Aleksandr Lukașenko, ţi spuni că „Statele Unite pingu Europa tru ună confruntare militară cu Rusia pi teritoriul ali Ucraină şi că şi alte state, nica şi România, va s’mintească”.

„Partea română nu aproaki ahtări spuneri ti nistrăxeari, cari alimentează retorica thimiliusită pi cllimari la forţă şi fuvirsearea cu forţa tru relaţiile internaţionale” – cundilleadză MAE. Bucureștiul aduţi aminti ti „rolul şi responsabilitatea internaţională a Belarusului tru harea di complice ali Rusiei ti andruparea a polimlui di fuvirseari contra ali Ucraină.

Ministerlu di Externe cundilleadză că România easti stat membru al NATO, nai ma vărtoasă alianţă ditu istorie, şi s’hărseaşti, tru nai ma analt grad, di tute garanţiile di securitate cari cură ditu aestu statut.

La puteare ditu 1994, Lukașenko easti calificat, daima, ca atelu ditu soni dictator ditu Europa. Opoziţia ditu Belarus s’aspari că prezidintulu poati s’da ali Moscovă ună parte ditu suveranitatea naţională, tra s’lli si da diapoa protecţia pi cari lliu da Rusia. Ligăturli s’anvărtuşiră dupu ţi Moscova lu andrupă necondiționat lidirul belarus, ţi easti dinintea a unăllei contestari susta acasă, dupu rialidzearea a lui, multu di căbili trucată, ditu 2020. Ma multu, cooperarea bilaterală easti lugursită ună işeari ditu strimtura a sancțiunilor băgati di Occidint ti dauli vasilii.

Cara spusili al Lukaşenko numata ciudusescu pi vărnu şi sinferu au tut ma pţăni, ciudusiră, tru România, diclaraţiile fapti tru spaţiul public di profesorlu Andrei Marga, fostu şef ali diplomaţie române, tu ligătură cu polimlu ditu Ucraina. Ministerul di Externe le considiră „inacceptabile” şi tru flagrantă contradicţie cu minduita oficială ali Românie andicra di agresiunea paranomu, niantimileată şi neprovocată a Rusiei contra ali Ucrainei, cum şi cu principiile fundamentale a dreptului internaţional.

Personaj controversat, promotor a valorilor occidintale tru funcţiile tanalte pe cari li avu, ama, cama diapoa, yilipsitu ca informator ali poliţie politică comuniste, Securitatea, Marga diclară că Ucraina easti anamisa di „sinuri nihiresti” şi că lipseaşti s’da năpoi teritorii ali Rusiei, Ungariei, Poloniei şi României. Punctul di vidială easti aprukeatu di medii ma lărgurii şi nu orlea zorlea naţionaliste, cari lugursescu că Ucraina clirunumsi, fără căbati, ama şi fără scrupule, teritorii răsăritene româneşti, arăkiti, tru 1940, dupu unu ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă.

Opinia publică românească faţi, ama, ună disctincţie netă anamisa di traumele istoriţi şi frustrările geopolitice, pe di ună parte, şi criza umanitară ditu Ucraina, di alantă parti.

Pite 2,3 milioane di ucraineni, maxus mulleri şi cilimeañi, aleapsiră s’fugă pritu România ditu calea ali armată arusă di invazie. Pite 4.300 căftară şi loară azil şi s’hărsescu di tuti ndrepturile pruvizute di legislaţia naţională. Alte aproapea 70 di ñilli au permise di şidiare ti beneficiarlli a protecţiei temporare.

Autoru: Bogdan Matei

Armânipsearea: Taşcu Lala