Polovragi

Adză vă călisimu shiţ deadunu cu noi tru ună parti di locu ncărcată di istorie şi di muşuteaţă, comuna Polovragi.

Ana-Maria Cononovici, 29.05.2021, 12:50

Him tru partea ţentralu notu-ascăpitat-a văsiliillei, tru ună parti di locu sumcarpatică ditu giudeţlu Gorju. Himu nu multu alargu, dimecu la vără 50 km di Târgu Jiu și 60 km di Râmnicu Vâlcea.

Unu di obiectivili turistiţi di aoa easti Mănăstirlu Polovragi, unu mănăstiru di căluyăreali, cu hramlu Adurňearea ali Stă Mărie, monumentu arhitectonicu ditu Țara Românească di secolu XVII-ţi. Complexul mănăstirescu Polovragi easti andreptu la poalili a muntilui Piatra Polovragilor ţi easti apropea di Clleili a Olteţului, tu mardzină di localitatea Polovragi. Easti aproapea di Spileia Polovragi, pi cari u kivernisi kiro di 300 di aňi.

Mănăstirlu Polovragi ari ună vicllimi di 500 di aňi ş-cama, dimi dateadză ditu 1505. Mănăstirlu easti adratu tru stilu bizantinu. Di ună parti ș-di alantă a intrarillei tru cirdaki pot s-hibă mutriti aţeali dauă reprezentări, iconografiţi, ţi suntu ună tru România a mănăstirurloru românești ncllinati a Sămtului Munti Athos. Chiliile și alanţă udadz a mănăstirlui suntu arădăpsiti anvărliga di băsearică tu partea di cătă apirită, notu şi ascăpitată, di adară deadunu cu murlu di năuntru pi cumata ditu nordu ună cadealihea ţitati di apărari. Intrarea tru avlie s’faţi pi partea ditu notu pritu ună babageană poartă pisupra-a curi s-analţă clopotnița ţi fu adrată tru eta al Constantin Brâncoveanu. Pritu ună poartă ditu murlu di cătă araţili a avliillei a mănăstirlui s’intră tu a daua avlie iu easti bolnița Sf.Nicolae, ctitorită la 1732 şi pictată la 1738.

Tutu ditu veclliul kiro, dateadză şi Spileia Polovragi ică Spileia/ Piştireaua al Zamolxe, unu di obiectivili di mari muşuteaţă di adză. Aoa, ghidlu a nostru, Nicu Grigorescu, nă părăstisi năutăţli a locurloru:

„Himu la Spileaua Polovragi, tru giudeţlu Gorju, la anălţimea di 670 di meatri, dininti videmu Munţăllii Parângu, cari s’bitisescu şi ahurhescu deapoa munţălli Căpăţâna, dimecu easti ună zonă ţi amparti doi munţă şi adară Clleili a Olteţlui, cari au ună lundzimi di 2 kilomeatri. Ari 500 di meatri până la spilei, ama ari şi nica 1500 di meatri di cllei tru amonti. După un kilometru şi giumitati di cllei smu turlia aesta, s’dişcllidi Valea-a Olteţlui, s’bitiseaşti cu partea stâncoasă şi calea aesta forestieră s’bitiseaşti Voineasa, pi Valea-a Oltului. Cumata di cllei di dinintea-a piştireauăllei suntu nai cama strimti cllei ditu Europa, căţe s-aproaki multu di multu di aţelli doi munţă, până la 90 di ţentimeatri.”

Nicu Grigorescu dusi ma largu spunearea cu părăstisearea-a piştireauăllei: „Piştireaua, tutu cu tut, ari ca lundzimi 10 kilomeatri 593 di meatri, toradioară, di itia că nu easti aflatu caplu a spileauăllei, vizitămu maş 600 di meatri, cât easti ndreaptă cu videlliuri şi nu nă aplicămu. Easti multu largă, multu analtă, multu ghini avreadză. Iu videmu ună luňină naturală easti „culoarlu a lilieţloru„. Tu veclliulu kiro, avea ună intrari aclo, fu intrarea naturală. Nica ălli si spuni şi piştireaua al Zamolxe, va nidzemu s-lu videmu Zamolxe. Imnămu preayalea, călcăm pi arină. Piştireaua easti adrată natural, cu agiutorlu a apăllei. Apa cari tricu pri aoa arămă calcarlu şi işi pisupră mică şi siliciu.”

Tru spilei puteţ s’videţ pi dăvani modelu di chelli di leopardu, ama şi sculpturi naturali număsiti dupu atea ţi inspiră mutritorlu: cap di dac, unu pulliu agru, ună orňe ţi dipuni tu azboiuru, un udzuru di oaie, un schiniratu di omu cu păltărli, ună măduuă di omu, ună năpărtică cari s’duţi la apă ică unu pescu. Ari şi masti ţi alănciră pritu dipuneri di fum, cata cum Zamolxe.

Autor: Ana-Maria Cononovici

Armânipsearia: Taşcu Lala