Brăila
Nidzemu adză cătă notu-data ali Românie și agiundzemu tu unu căsăbă cu un potențialu turisticu multu mari, cu ună istorie avută, cu monumenti ti anami cari atestă aestă istorie, ama și cu multi muşuteţ a fisillei.
Daniel Onea, 17.09.2021, 11:12
Nidzemu adză cătă notu-data ali Românie și agiundzemu tu unu căsăbă cu un potențialu turisticu multu mari, cu ună istorie avută, cu monumenti ti anami cari atestă aestă istorie, ama și cu multi muşuteţ a fisillei. Brăila easti ună distinație di city break, ti bitisita di stămână, lişoru ti agiundzeri di București, hiinda la ună distanță di maş dauă săhăţ și giumitati cu aftukina, spuni Mihaela Roșu, profesoară di geografie și ghidu di turismu:
Noi, atelli cari şidemu aoa, himu di daua ori cu tihi. Avem Dunărea, cu Parcul Natural Balta Mică a Brăilăllei. Aoa potu s’dizvărtească multi activități, priimnari pi Dunăre, pi canale, pi lacurli și ñiţli hamunisii cari suntu aclo. Aestu parcu ari statut di rezervație, s’tindi pi una suprafață cabaia mari și ari aclo și ecotrasee. Pi di altă parte, căsăbălu Brăila ari un patrimoniu arhitecturalu fantasticu, unu di nai ma mări ditu spațiul extracarpaticu. Pi aproapea 140 di ictări, ari geadei veclli, iara tutu arealu ditu misuhorea istorică a căsăbălui ari statut di monumentu istoricu și pot s’hibă vidzuti multi obiective.”
Ari casi monumentali, multu veclli, na spuni ma largu Mihaela Roșu. Tru gheneral, patrimoniul arhitectural dateadză ditu secolu al XIX-lea, după 1830-1850. Ari multe casi adrati tru bitisita di secol XIX și au arhitectură speţifică. Ti exemplu, teatrulu Maria Filotti fu la orighini ună hani și dateadză di pritu 1850, hiinda znuită pi hiotea a kirolui. Easti cabaia spectaculosu, znuitu tru kirolu comunistu și ahărdzeaşti s’hibă vidzutu, maxusu că poartă numa a unei mari teatrină di orighini brăileană. Tu kirolu di ma ninti, aoa giuca actrița Sarah Bernard. Ari, deapoa Muzeulu a Brăilăllei Carol I. Easti, idyea, ună casa monumentală ditu secolu XIX-ţi, fostul hotel francez. Ari ună istorie fascinantă. Aoa dănăsiră multi personalităț: di la scriitori cum Ion Luca Caragiale. Ari optu secții cari pot s’hibă vidzuti. Una ditu eale easti Centrul Cultural Nicăpetre, fostă casă di armator grec, cari apănghiseaşti colecțiile a unui sculptor anămusitu, Nicăpetre, tut di arăzgă brăileană. Deapoa, poati s’hibă vidzută calea Regală, ună muşuteaţă ahoryea, multu veaclle și emblematică tra Brăila. Aduţi aminti multu di multu di căsăbadzlli di aoa şi unu secol.”
Puteţ, s’vă dănăsiţ, deapoa, tru Piața Traian, cari, tu kirolu di ma ninti avea numa Piața Sămţălli Arhangheli, după numa a unăllei ñică bisearică cari easti și astăndză. Mihalea Roșu. Piața easti anvărligată di fosti hăñiuri, hoteluri, idyealui, edifiţii spectaculoase. Tru bitisită, tută zona a portului easti interesantă. Diitia că avemu aclo ancorată pamporea Mureș. Aesta fu pamporea di protocol, un moftu a preaclillei Ceaușescu. Avem, tutu aşi, ună pampori cu zbaturi, cu aburi, ditu 1914: pamporea Borcea. Aesta nica easti pi lucru, ari capacitate multu mari și faţi priimnări pi Dunăre. Brăila fu un căsăbă comercial și ari multi mori. După doilu Polimu Mondial, industria a panificațiillei și a morăritlui eara bubuchhisitoari aoa. Pot s’hibă mutriti,ti parsdigmă, morile Lykiardopoulos sau Violattos, cari avură nicukiri greţ.”
Brăila fu unu căsăbă cosmopolit. Aoa bănară cama di 20 minorităț etniţi. Aesti alăsară toara sit u măyirgiria locală. Ase, va s’puteţ s’videţ diznău veclli rețeti gărţeşti, borșuri lipovenești nostimi și, dealihea, multu pescu, cu lenu turlii di măcări adrati.
Cu elpida că vă căndăsimu, vă aștiptăm și data yinitoari cu ună nauă destinație. Până atumţea, cali bună și krio muşeatu!
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Taşcu Lala