Clătitele umplute cu dulceaţă, cremă de ciocolată, mai rar cu brânză dulce şi papanaşii reprezintă cele mai populare deserturi din oferta rstaurantelor şi, mai ales, a pensiunilor din România.
Toţi creştinii se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 20 aprilie.
La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care pentru ortodocşi este dezlegare la pește.
Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek - engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro - italiană) este cultivat în special în Oltenia, ajungând să se identifice cu această provincie.
Pentru că ne apropiem de 1 aprilie, ziua păcălelilor, vă propunem şi o reţetă de gogoşi denumite minciunele.
Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin.
În această ediţie vă prezentăm câteva reţete de sarmale de post, fie în foi de varză, fie în foi de viţă.
De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate.
Săptămâna viitoare, credincioşii ortodocşi intră în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale.
În Munții Apuseni, mâncărurile sunt, prin tradiție, bogate în calorii deoarece în trecut oamenii munceau din greu în gospodăriile lor izolate.
În această ediţie vă prezentăm câteva preparate specifice bucătăriei din Moldova (provincie situată în estul României, în exteriorul Carpaţilor Orientali).
Din zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii, unii dintre ei având chiar denumirea de origine a acestei provincii.
Răpitor de apă dulce, şalăul (Sander lucioperca – lat., pikeperch - eng. Zander - ger.) este unul dintre peştii cu carne albă, din care se obţin preparate care îşi găsesc locul în cele mai rafinate restaurante.
Situat pe malul stâng al Dunării, Brăila a fost unul dintre cele mai prospere oraşe româneşti de la sfârşit de secol 19 şi început de secol 20 datorită comerţului cu cereale, o activitate care a atras şi mulţi străini, care au dat oraşului un aer cosmopolit.
După sacrificarea rituală în ziua de Ignat, porcul nu era consumat integral în perioada Crăciunului.
