Presa Americană scria despre ea ca despre o Giulietta Masina a zilelor noastre.
În luna mai, ne amintim de două ori de poetul Lucian Blaga. E luna în care a văzut lumina zilei, la Lancrăm, în județul Alba și luna în care s-a despărțit de noi, pe vecie.
Reportaj realizat în satul Mahala (Ucraina) de unde a fost deportată, în 1940, autoarea notelor apărute la București sub titul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean
Conform dorinței testamentare, familia savatului roman, George Emil Palade a donat însemnele Premiului Nobel pentru medicină primit de acesta, în 1974, Muzeului Național de Istorie a României.
O plimbare adevărată prin Cartierul Armenesc al Bucureștiului unde se află clădirea în care funcționează muzeul Theodor Palladi, cunoscută și sub numele de Casa Melik.
Cu adaugată valoare simbolică, mai ales în anii lungi de înstrăinare a Basarabiei de România, podurile peste râul de graniță Prut au fost mereu subiect de legendă.
I se spune Bădița Măric dar, pentru că personajele sale zboară, uneori, pe deasupra caselor și livezilor cu pomi în floare, i s-a mai spus și Bădița Chagall.
Cezar Dumitru a început să călătorească în 1991 iar de atunci a zburat de peste 1000 de ori aproape 2 milioane de kilometri.
Mânăstirea cu biserica ei cea veche pictată de Pârvu Mutu și cea nouă cu tablourile lui Carol și Elisabeta, pe peretele de vest are o istorie demnă de a fi pusă într-un roman.
Marele enciclopedist român din sec al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost, numai câteva luni, judecător la Cahul-Republica Moldova de azi; destituit, ulterior, din cauza ideilor sale progresiste.
Sunt printre cei mai cunoscuți artiști din Rep. Moldova și Basarabia de Sud. Statul i-a decorat, Europa i-a aplaudat, comunitatea locală îi respectă.
Există o legendă care circulă printr-o anumită parte a Moldovei, despre andivăriile lui Vasile Alecsandri.
În utima sută de ani, românii au lăsat pe Riviera Franceză, urme pe care călătorul le regăsește, azi, de la Menton la Cannes
Aici puteţi asculta Reporter RRI, ediţia din 2 martie 2018.
În atelierul său parizian din Impasse Ronsin, onstantin Brâncuși a creat un cadru și o atmosferă tipic românească.
