Astăzi vă prezentăm reţeta unei ciorbe inventate într-un oraş din Bucovina (provincie istorică din nordul României) şi care se numeşte chiar ciorbă rădăuţeană.
Mămăliga a intrat în cultura gastronomică a românilor, se pare, prin secolul al 17-lea, după aducerea şi cultivarea porumbului în Europa.
În perioada iernii, pe lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de bază al bucătăriei tradiţionale româneşti.
În perioada iernii, pe lângă cartofi sau varză murată, fasolea boabe a fost şi rămâne un ingredient de bază al bucătăriei tradiţionale româneşti.
În perioada iernii, varza murată, fasolea boabe şi cartofii sunt ceva mai prezente în mâncărurile bucătăriei româneşti, aceasta, desigur, în lipsa altor legume proaspete.
În perioada iernii, varza murată, fasolea boabe şi cartofii sunt ceva mai prezente în mâncărurile bucătăriei româneşti, aceasta, desigur, în lipsa altor legume proaspete.
În această ediţie vă prezentăm reţeta de borş de viţel, o alternativă pentru celebra ciorbă de potroace, un remediu pentru mahmureală.
În această ediţie vă prezentăm reţeta de borş de viţel, o alternativă pentru celebra ciorbă de potroace, un remediu pentru mahmureală.
Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.
Comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România sărbătoresc în această săptămână Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.
De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.
De câţiva ani a crescut interesul românilor de a petrece Revelionul în stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii.
Între ziua de Ignat (20 decembrie), atunci când are loc sacrificarea rituală a porcului şi cea de Crăciun, este timp suficient pentru a obţine preparate tradiţionale, precum caltaboş, piftia, tobă, lebăr, slănina, cârnaţi şi sarmale.
Între ziua de Ignat (20 decembrie), atunci când are loc sacrificarea rituală a porcului şi cea de Crăciun, este timp suficient pentru a obţine preparate tradiţionale, precum caltaboş, piftia, tobă, lebăr, slănina, cârnaţi şi sarmale.
Mai sunt doar câteva zile până la Ignat, ziua în care are loc sacrificarea rituală a porcului care urmează să fie preparat pentru masa de Crăciun.
