Puţin cunoscută şi, de multe ori, eronat înţeleasă, în urmă cu două secole a avut loc, în România de acum, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu.
Cunoscutul scriitor și eseist român Andrei Oișteanu a propus ca strada din București pe care se află ambasada Belarus să primească numele lui Roman Protasevici.
În ziua de 14 mai 1981, o știre laconică și grăbită anunța că un român se află la bordul unei nave cosmice sovietice care se grăbește să se plaseze pe orbită, în jurul Pământului.
Preşedintele Joe Biden a anunţat retragerea SUA din Afganistan, într-un discurs argumentat, emoţional şi raţional, în care un aspect evidenţiat ne-a lăsat fără replică.
Ministrul Sănătăţii de la Bucureşti a fost demis. Decizia are serioase implicaţii politice şi survine într-un moment de vârf al pandemiei.
Cunoscut ca fiind foarte rezervat în previziunile sale, de fapt în întreaga sa acţiune, Fondul Monetar Internaţional anunţă o revenire consistentă a omenirii, după încetarea pandemiei.
Ca fenomen internaţional generalizat, pandemia de COVID-19 beneficiază de vocabularul globalizării.
Pandemia de coronavirus a pus în evidenţă, încă o dată, diviziunile pe care omenirea continuă să le hrănească, în orice situaţie.
I s-a spus de la început Primăvara arabă, amintind, desigur, de Primăvara de la Praga, din 1968.
Un calcul simplu ne arată că, la 31 de ani de la Revoluția anticomunistă din 1989, generația activă a prezentului s-a născut în libertate, în deceniul tranziției de la comunism la capitalism.
Odată cu recentul scrutin parlamentar, se încheie doi ani de alegeri în România.
Acum, după mai bine de un secol, evenimentele de la sfârşitul Primului Război Mondial par a fi aliniate într-o curgere logică, firească, într-un proces bine gândit anterior.
