La începutul lunii martie, în România este sărbătorită femeia. 1 martie este momentul unei sărbători speciale a românilor, mărțișorul.
Brusc, dar nu pe neașteptat, Transnistria s-a ridicat în centrul atenției opiniei publice și a interesului internațional.
Acest război are deja o istorie, o istorie de un an, primul. Un an, doar, dar cât o viață, cât un secol de moarte și distrugere.
Când se produce vreo calamitate natural, românii tradiționaliști se întreabă dacă nu cumva Pământul este supărat pe oameni și vrea să se descotorosească de ei.
Odată cu începutul acestui an, Uniunea Europeană a marcat împlinirea a trei decenii de piață unică europeană.
Dilema tancurilor pentru Ucraina s-a rezolvat. Germania permite trimiterea Leoparzilor pe frontul din Ucraina, alte state, care deţineau astfel de maşinării le vor trimite şi ele.
2023 a fost declarat, în România, anul Dimitrie Cantemir. Se împlinesc 350 de ani de la nașterea și chiar 300 de ani de la moartea marelui cărturar, care a fost și domnitor al Moldovei.
La 16 noiembrie 2010, parlamentarii români adoptau un proiect de lege prin care 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, devenea Ziua Culturii Naționale.
Pentru români, Crăciunul vine cu amintirea Revoluției anticomuniste din 22 Decembrie 1989
Deşi decidenţii austrieci fug de jurnalişti, mai ales de cei români, ca vedetele cu probleme de moralitate, încep să apară şi alte informaţii legate de respingătorul refuz al acceptării României în spaţiul Schengen.
Acum 35 de ani, în noiembrie 1987, în România, atmosfera era sumbră, și la propriu, și la figurat. Oamenii trăiau una dintre cele mai grele situații, cu lipsuri uriașe, care le puneau viața în pericol.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a trecut de 200 de zile și se petrec tot felul de lucruri ciudate: un gazoduct explodează sub mare, Putin împlinește 70 de ani, podul ce unea Crimeea de Rusia, care o anexase în 2014, a sărit în aer.
Chiar şi parţială, mobilizarea anunţată de Putin, a adus războiul în Rusia.
