La Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din București, în luna aprilie, are loc expoziția de sculptură și pictură a doi artiști, soț și soție: „Aprilie”, în care expun sculptorul Pavel Obreja, din Republica Moldova și ucraineanca Hanna Kozeletska.
Războiul din Ucraina a trecut de doi ani și se apropie de 800 de zile. Toate aceste zile înseamnă și mai multe clipe de moarte și suferință, de distrugere și tortură.
La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, ecuația internațională de putere tindea să ia o formă previzibilă. Deși fuseseră aliați, acum învingători, sovieticii se conturau tot mai mult ca un pol de putere, într-o lume bipolară, în opoziție cu Vestul capitalist, americanii, francezii și britanicii.
După doi ani de neutralitate, în 1916, România a luat decizia de a intra în război, în Primul Război Mondial, alături de Antantă, împotriva Puterilor Centrale.
În urmă cu doi ani priveam cu uimire scene de film despre care știam că, de fapt, sunt reale. Armata rusă invadase un stat independent vecin, deloc mic, fără să motive cumva, în termeni încadrabili în dreptul internațional
Este știut că războaiele accelerează descoperirea de noi tehnici și materiale, accelerează cercetarea și descoperirile.
În lumea politicii și a relațiilor internaționale de putere, Davos, stațiunea din Alpii elvețieni, înseamnă o reuniune a celor mai puternici oameni din politică, afaceri și alte domenii esențiale.
În România, țară membră Uniunii Europene și a NATO, sistemul electoral oferă patru tipuri de alegeri naționale.
Anul se încheie cu desfăşurarea din plin a celor două războaie, cel din Ucraina şi cel din Gaza.
România este prima ţară din Estul Europei care a intrat sub un regim comunism de tip stalinist, de după Al Doilea Război, şi este ultima care a scăpat de el, în ultimele zile ale anului de graţie 1989.
După 34 de ani, știm totul, sau așa credem, despre Revoluția română din decembrie 1989
