Cu o săptămână în urmă credeam că a început războiul, unul de dimensiuni pe care ne temem să le pronunţăm.
La români, steaua unui om este chiar destinul acestuia. De fapt, viaţa oamenilor este scrisă în stele, după cum spune tot o vorbă românească.
Originile marcării zilei de 8 martie ca zi de luptă pentru drepturile femeilor sunt atribuite unui eveniment de acum fix 110 ani, petrecut la New York.
Chiar dacă nu mai reuşesc mereu să aducă pacea, jocurile olimpice, de iarnă sau de vară, propun mereu o reflecţie asupra stării omenirii, prin raportare la idealul antichităţii luminate, când sportul era mai puternic decât războiul.
Dacă imposibilul s-ar fi produs de două ori, România ar fi văzut, la acest ceas de iarnă, cele mai groteşti spectacole publice.
Istoricele realizări ale anului 1918 au început cu declaraţia în 14 puncte făcută de preşedintele Wodroow Wilson în faţa Congresului SUA.
De la revolta românilor, care l-au înlăturat pe Ceauşescu, dictatorul comunist, au trecut 28 de ani. Unii îşi amintesc totul, alţii vor să uite ce a fost atunci.
Regele Mihai a intrat definitiv în istorie. De fapt, a aparţinut istoriei prin naştere şi prin destin iar viaţa sa se confundă cu momente de mare dramatism pentru România
În aceste zile am primit vestea că “mărţişorul a fost inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii.
Viaţa Regelui Mihai al României se identifică înălţător cu datoria faţă de ţara sa.
Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară.