Ce poate face Uniunea Europeană pentru a arăta că politicile sale sunt în beneficiul cetăţenilor?
Şcolile care pregătesc viitorii artiști sau viitorii lucrători calificați sunt oarecum speciale și se numesc vocaționale.
Digitalizarea este un fenomen necesar și inevitabil. Atâta doar că trebuie implementată cu grijă, pentru a nu-i compromite uriașele avantaje prin scăpări de securitate.
Hrana, apa și energia sunt valorile supreme într-o lume dominată de poluare, suprapopulare, tensiuni și chiar războaie.
Legătura dintre universităţi şi piaţa muncii se exprimă prin procentul de absolvenţi care-şi găsesc de lucru în domeniul pe care l-au studiat.
Un primar bun va atrage banii Guvernului în localitatea pe care o administrează. Un primar foarte bun va atrage şi banii europeni, mereu mai mulţi decât cei naţionali. Este şi cazul municipiului Bistriţa.
Modul de funcţionare şi capacităţile creierului uman sunt încă prea puţin cunoscute, deşi potenţialul lui este enorm.
Ne îndreptăm azi spre nordul României și ne oprim în regiunea istorică Bucovina, în județul Suceava.
Oraşele care au norocul de a fi traversate de râuri sau fluvii fac tot posibilul să profite de ele prin amenajări cu utilitate edilitară, turistică şi economică.
Uniunea Europeană finanţează cu prioritate acele programe de investiţii care urmează linia Green Deal. Edilii municipiului Bistriţa au înţeles acest lucru şi s-au conformat.
La Universitatea Babeş-Bolyai se pregăteşte un centru de studiere a creierului, graţie unui proiect finanţat din fonduri europene.
La Cluj-Napoca, Primăria investeşte în modernizarea unei şcoli cât ar investi într-un pod peste Someş.
A merge la şcoală poate fi ceva nu doar neplăcut, dar şi greu de realizat pentru mulţi copii din zonele rurale. Sărăcia, problemele familiale, distanţele de parcurs, lipsa motivaţiei, toate acestea devin, prea adesea, cauze ale abandonului şcolar.
Un proiect cu finanțare europeană în domeniul viticulturii a fost realizat în comuna Teaca din județul Bistrița-Năsăud. Au fost înființate 15 hectare de viță de vie, precum și o cramă.
Promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni este scopul unui proiect cu finanțare europeană. Proiectul reunește efortul consiliilor județene din trei județe care administrează localități din Munții Apuseni: Alba, Bihor și Cluj.
