La prima vedere, parte din datele celui mai recent barometru de consum cultural - dat publicităţii de Ministerul Culturii - nu sunt deloc flatante
În 2005, apărea în revista americană Science un studiu comparativ realizat în 49 de culturi ale lumii, dedicat diferenţelor dintre modul în care se percep pe sine popoarele şi modul în care ele sunt în realitate.
Printre efectele crizei economico-financiare care a debutat în 2009, şomajul în rândul tinerilor a fost şi a rămas încă una dintre cele mai grave în UE.
27.5% dintre vârstnicii români peste 65 de ani trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 7%.
În România, religia se predă în toate etapele învăţământului obligatoriu, de la clasa zero până la clasa a XII-a.
Potrivit celui mai recent Barometru cultural, 47% dintre români citesc o carte doar o dată pe lună, fie că o cumpără din librărie, fie că o împrumută din bibliotecă.
În România, sistemul medical este, în mare parte, un sistem public.
Educaţia la domiciliu sau homeschooling, o variantă permisă legal în alte state, este practicată şi în România, deşi legea învăţământului nu a legiferat-o în mod expres. Există, însă, portiţe legale, similare mai degrabă învăţământului la distanţă.
Realitate virtuală, cu mult potenţial de comunicare şi de lărgire a cunoştinţelor, internetul are şi faţete periculoase, bine ascunse în spatele unor termeni care te iau prin surprindere.
De când românii au început să devină în număr din ce mai mare migranţi pe piaţa muncii din UE, a apărut, în ţară, un fenomen subsumat: copiii multora dintre aceşti lucrători au rămas în România, fie în grijă celuilalt părinte, fie în grija rudelor.
Prezente în continuare în economiile şi societăţile din UE, disparităţile de gen de pe piaţa muncii îşi au originea, în multe cazuri, în stereotipuri des întâlnite în comunităţile din care facem parte
Egalitatea de şanse şi încurajarea întreprinderile mici şi mijlocii, două dintre politicile fundamentale ale UE, îşi pot da mână pentru a găsirea soluţiilor de ieşire din criză. Criza poate fi atât una economică globală, cât şi una personală.
În 2014, au devenit mai vizibile câteva iniţiative civice, născute cu ceva timp în urmă şi coagulate, în general, în jurul unor idei menite să îmbunătăţească viaţa comunitară din anumite cartiere bucureştene, dar nu numai.
Cum preocupările privind calitatea educaţiei au crescut în ultima vreme, mai ales în rândul societăţii civile, Fundaţia World Vision România a realizat o analiză a percepţiilor părinţilor şi copiilor despre şcoală. Intitulat chiar Calitatea educaţiei,
Atenţi la preocupările noastre zilnice, de multe ori trecem pe stradă pe lângă ei fără să-i observăm sau dacă-i observăm, pe chip ni se instalează fie grimasa neplăcerii, fie imobilitatea neputinţei.
